Anamaria Vasile

18 lucruri pe care nu le stiai despre creierul uman

Creierul este una dintre cele mai intrigante și surprinzătoare părți ale corpului uman, deși ocupă foarte puțin spațiu. Totuși, într-un mod destul de ciudat, oamenii nu dețin nici pe departe destule informații despre acesta.

Cea mai mare parte a creierului este cerebrumul (creierul) și este împărțit în două emisfere. Sub acesta este trunchiul cerebral, iar în spate este cerebelul. Stratul exterior al cerebrumului este cortextul cerebral care este împărțit în cei patru lobi: lobul frontal, lobul parietal, lobul temporal și cel occipital.

Ca toate creierele vertebratelor, creierul oamenilor se dezvoltă din trei secțiuni cunoscute ca fața superioară, fața medială și fața laterală. Fiecare dintre acestea conțin cavități pline de fluide numite ventriculi.

Fața superioară se dezvoltă în cerebel și în structurile aferente, cea medială devine parte din trunchiul cerebral, iar cea laterală ridică regiunile trunchiului cerebral și al cerebelului. Cortexul cerebral este foarte mărit în creierul uman, și este considerat un spațiu foarte complex.

Procesul vizual are loc în lobul occipital, aproape de spatele craniului. Lobul temporal procesează sunetele și limbajul și include hipotalamusul și amigdala care joacă un rol important în memorie și emoții. Lobul parietal integrează mai multe simțuri și este important pentru orientare și navigare.

Curiozități despre creierul uman:

1. Creierul uman cântărește în jur de un kilogram și jumătate, cam 2% din greutatea corpului și folosește 20% din cantitatea de oxigen și sânge. 75% din masa creierului este formată din apă.

2. Este cel mai gras organ al corpului, conține 100 de miliarde de neuroni sau celule nervoase (de 15 ori mai mult decât întreaga populație a Pământului) și un trilion de celule gliale, având în jur de 150.000 de mile de vase de sânge.

3. Cea mai mică viteză cu care creierul procesează o informație este 0.5 m/s, iar cea mai mare este de 120m/s. Creierul poate supraviețui fără oxigen între patru și șase minute. Lipsa de oxigen pentru o perioadă între cinci și zece minute poate crea daune permanente creierului.

4. Creierul în sine nu poate simți durere. Te-ai întrebat vreodată de ce chirurgii neurologi pot opera atunci când pacientul este conștient? Un neurolog explică faptul că, deși creierul conține straturi de vase de sânge care dețin receptori de durere, creierul în sine nu are niciunul. Atunci când o persoană are o durere de cap, de exemplu, aceasta nu vine de la creier, ci de la mușhii și pielea care înconjoară creierul.

5. Oamenii chiar își folosesc creierul la capacitate aproape maximă, în majoritatea timpului – deși cultura pop ne face să credem că oamenii nu își folosesc decât o cantitate mică a creierului, este doar un mit. Această concepție greșită a apărut din cauza faptului că acest organ este foarte adaptabil și că , uneori, daunele mici pot crea doar probleme subtile.

Adevărul este că ne folosim cea mai mare parte a creierului constant – pentru a simți, pentru a procesa, pentru a gândi și chiar pentru a visa. Creierul funcționează chiar și atunci când dormim, mai mult decât cei 10% despre care se tot discută.

6. Colesterolul este cheia învățatului și a memoriei. Totuși, nivelul mare de colesterolare efecte diferite asupra corpului, în funcție de vârstă și de alți factori.

7. Visele sunt o combinație între imaginație, factori psihologici și factori neurologici. Acestea dovedesc că îți funcționează creierul chiar și atunci când dormi.

8. Este perfect normal să îți umble mintea. Un studiu a demonstrat că părți ale creierului care controlează gândurile brambura (cum ar fi visatul cu ochii deschiși) sunt aproape mereu active când creierul se ohihnește.

9. Este imposibil să faci mai multe lucruri în acelașă timp. Atunci când avem impresia că facem asta, facem, de fapt, un schimb de context. Asta înseamnă că facem ture între operațiunile respective, nu le facem în același timp. Atunci când încerci să mai rezolvi mai multe lucruri deodată, rata de eroare este cu 50% mai mare și durează de două ori mai mult.

10. Creierul uman mediu se micșorează. Oamenii de știință cred că în decursul ultimilor 20.000 de ani, creierul uman atât feminin, cât și masculin s-a micșorat cu mărimea unei mingi de tenis.

11. Creierul poate citi fața umană . Putem citi emoțiile și sentimentele altei persoane doar atunci când îi privești expresia facială. Creierul îți oferă informația care te ajută să stabilești starea de spirit din fața ta.

12. Atunci când caști, duci mai mult oxigen la creier. Chiar și reptilele, păsările și mamiferele casc. Acest comportament este controlat de neurotransmițătorii creierului.

13. Cercetătorii impicați în proiectul Am Impacts au dezvoltat un mod de a compara supercalculatoarele cu un creier – prin a măsura cât de rapid mișcă un computer informațiile în propriul sistem. Pe baza acestui standard, creierul uman este de 30 de ori mai puternic decat un IBM Sequoia, unul dintre cele mai rapide supercomputere.

14. Creierul uman este extrem de complex și poate greși în cele mai spectaculoase moduri. Unele dintre aceste condiții ciudate includ sindromul capului explodat (atunci când oamenii aud explozii false în cap), sindromul Capgras (atunci când crezi că cei dragi au fost înlocuiți de impostori, roboți sau extratereștri) și sindromul Cotard (atunci când crezi că nu mai ești în viață).

15. Unii oameni de știință cred ca zombi pot fi creați. Cred ca este posibil ca un virus mutant sau un parazit să atace creierul și să se împrăștie rapid printre populațiile mari, cauzând, practic, o apocalipsă zombi.

16. Nu ne putem deloc baza pe amintiri și acestea se schimbă în timp. Emoțiile, motivarea, indiciile, contextul și frecvența folosirii pot afecta cât de precis ne amintim ceva. Acest aspect include și amintirile rapide și scurte care apar în timpul evenimentelor traumatizante.

17. Acțiunea creierului înghețat se numește sphenopalatine ganglioneuralgia și se întâmplă atunci când mănânci sau bei ceva foarte rece. Răcește vasele de sânge și arterele în spatele gâtului, inclusiv cele care duc sângele la creier. Acestea se strâng atunci când sunt reci și se deschid de-abia atunci când se încălzesc din nou, cauzând durere în zona frunții.

18. Pentru a scăpa de înfometare atunci când energia nu este disponibilă în oricare altă formă, celulele creierului se vor consuma singure. Așadar, dietele prin înfometare pot forța creierul să se mănânce singur.