De ce înşală femeile? Opt destăinuiri ale doamnelor pe care căsnicia nu le mai mulţumea

Se spune că bărbaţii înşală „pentru că sunt bărbaţi”, dar când o femeie face acest lucru există motive întemeiate. Opt doamne au ales să destăinuie Huffington Post ce le-a împins să îşi înşele soţii şi cum aventurile le-au deschis ochii şi le-au încurajat şă îşi schimbe viaţa.

Lipsa de atenţie
„Am făcut alegerea mai uşoară în viaţă şi m-am măritat cu bărbatul acesta. Nu mi-a fost clar ce mare a fost greşeala până când nu am făcut şi un copil împreună. M-am reorientat către bărbatul potrivit, în braţele căruia mi-am găsit liniştea timp de mulţi ani, dar am făcut-o pe ascuns pentru că am vrut să-mi ţin familia sub acelaşi acoperiş. Cel mai important lucru care a stat la baza deciziei mele de căuta alt bărbat a fost lipsa de atenţie cu care mă confruntam. Nu primeam cadouri de Crăciun sau de ziua mea, nici măcar o felicitare. Nu-mi mai spunea „Te iubesc!”. Am ajuns de la a face sex odată pe săptămână, lucru care se întâmpla înaintea apariţiei copilului, la o partidă de sex la câteva luni, ca mai apoi la un act sexual pe an. Dragostea dispare foarte uşor când partenerul tău de viaţă ajunge să fie doar un coleg de apartament.”

„Pentru că şi el a făcut-o”
„Mi-am înşelat soţul pentru că şi el a făcut-o. Ăsta e tristul adevăr. După şase ani petrecuţi alături de un bărbat care m-a înşelat încontinuu, eram epuizată din punct de vedere emoţional. Am ajuns să înşel din cauza unei dorinţe arzânde de a avea pe cineva care să-mi dea înapoi o parte din dragostea şi atenţia pe care i le-am oferit soţului meu fără să primesc ceva în schimb. Am înşelat din disperarea de a avea pe cineva care să mă iubească cu aceeaşi intensitate nebună cu care eu l-am iubit pe soţul meu. L-am înşelat pe soţul meu cu iubirea mea din anii de liceu pentru că eram nervoasă, rănită şi voiam ca el să simtă aceeaşi durere pe care eu am simţit-o de şase ani încoace şi pe care nu a încercat nicicum s-o facă să dispară deşi vedea cum mă distruge. Am înşelat pentru că nu mă mai iubeam pe mine şi speram să găsesc pe cineva, pe oricine care ar fi putut să mă facă să mă simt măcar puţin importantă, care să-mi ofere puţină dragoste şi să mă ajute să o iau de la capăt.”

Lipseşte ceva
„Cred cu tărie că majoritatea oamenilor care înşală o face din cauza faptului că ceva lipseşte în relaţiile oficiale. În cazul meu, înşelatul nu a fost un act deliberat, nu m-am trezit într-o dimineaţă cu gândul „Mi-ar plăcea să am o aventură”. Pur şi simplu s-a întâmplat, lucru destul de greu de explicat dacă nu te-ai confruntat cu situaţia asta. O relaţie strict profesională a devenit o prietenie, apoi au început flirturile, după care a devenit o aventură. E ca atunci când bei o sticlă de vin la cină. Nu-ţi propui să te îmbeţi, dar gustul băuturii combinat cu aromele din farfurie, sunetul şi mirosul din cameră, sentimentul acela plăcut de relaxare, toate astea te fac să îţi mai torni un pahar, apoi încă unul, după carre te uiţi în jur şi-ţi dai seama că eşti ameţit. Îţi place însă senzaţia şi continui să bei chiar dacă ştii a doua zi vei avea o mahmureală îngrozitoare.”

Nefericirea de acasă
„Este important ca oamenii să ştie că o aventură este ultimul lucru care să te gândeşti, dar este atât de uşor ca o prietenie nevinovată să se transforme în ceva mai mult decât atât când eşti nefericită acasă. Eu am fost aşa alături de soţul meu timp de 11 ani. În primii şapte ani am fost cea care a contribuit mai mult din punct de vedere financiar, iar în ultimii patru ani am fost singura care mai făcea bani. Am cunoscut un bărbat la unul din cursurile la care participam şi au urmat opt luni de conflicte interioare, terapie de cuplu, ultimatumuri şi orice îmi mai trecea prin cap pentru a salva căsnicia. În cele din urmă l-am înşelat. La trei luni după ce am călcat strâmb, eram deja atât de obosită încât mi-am părăsit soţul chiar dacă acesta mă iertase. La o lună de la despărţire am început să ies doar cu acest bărbat cu care avusesem aventura şi i-am cerut soţului meu să divorţăm. Încă mă simt groaznic pentru asta. Nu aventura a fost motivul pentru care am făcut asta, dar mă întreb dacă mi-aş fi dat seama cât de nefericită eram dacă nu se întâmpla asta. Încă îmi iubesc soţul, dar mi-am dat seama că nu se va schimba niciodată, astfel că am fost nevoită să plec.”

„Eram confuză”
„Faptul că mi-am înşelat fostul soţ nu este un lucru cu care să mă mândresc şi nici nu aş face-o a doua oară. Întrebarea care mi s-a pus des este „De ce am înşelat?” La vremea respectivă aş fi venit cu o întreagă listă de motive: exista o criză de comunicare între noi, avea vicii, nu avea grijă de el. Dar acum nu pot găsi decât un motiv: eram confuză în ceea ce privea relaţia şi viaţa mea. Mă gândeam că odată ce soţul meu se va schimba totul va fi în regulă. Nu puteam vedea că frustrările mele legate de relaţie nu erau cauzate de comportamentul lui, ci de mine. Eu creasem atmosfera negativă prin gândurile mele negre. Apoi i-am permis unui alt bărbat să-mi sucească minţile. Lucrurile ar fi fost cu totul diferite dacă mi-aş fi schimbat modul de gândire.”

„Soţul meu m-a încurajat s-o fac”
„N-am avut o aventură ca oricare alta. Nu m-am ascuns şi nu mi-am minţit soţul. Totul a fost la vedere. Aveam un foarte bun prieten pe care îl cunoşteam de 17 ani. Era persoana căreia mă confesam când eram tristă, când ceva uimitor mi se întâmpla. De fapt, când se întâmpla orice. Surprinzător este că soţul meu mă încuraja să fac asta. Dacă voiam să vorbesc cu soţul meu despre problemele mele îmi spunea să merg să iau masa cu prietenul meu şi să-i spun lui. Şi aşa am făcut. La început credeam că fac ceea ce trebuie pentru soţul meu fiindcă avea mult de lucru şi nu mai era loc şi pentru problemele mele. Dar după un timp, am pus piciorul în prag. La aniversarea noastră de cinci ani i-am spus că îi acord încă un an în care să redevină bărbatul de care eu şi copiii noştri avem nevoie. Zece luni mai târziu am ajuns la terapie de cuplu cu viitorul meu fost soţ, implorându-l să-mi acorde divorţul, dormind cu prietenul meu şi privind cum întreaga mea viaţă se destramă.” „După ce i-am spus soţului meu că sunt singură şi nefericită de atâţia ani, el a continuat să călătorească luni întregi până când, în cele din urmă, am întâlnit un alt bărbat. Atunci m-am văzut pusă în faţa situaţiei de a-i spune soţului meu că vreau să divorţăm şi de a-i expune cu lux de amănunte de ce relaţia noastră s-a terminat.”

„Nu mai exista romantism”
„După opt ani, devenise deja o relaţie în care nu mai exista dragostea aceea romantică. Eu voiam să călătoresc, el voia să stea acasă. Eu voiam copii, el nu. Eu voiam pe cineva care să se culce cu mine, el era total dezinteresat. Eu voiam provocări, el era comod. Eu am mers la serviciu în colţul opus al oraşului, el stătea acasă. Deşi eram conştientă că sunt nefericită, credeam că aşa ar trebui să fie. Într-o seară în care am mers într-un bar cu colegii de muncă, am zărit în celălalt capăt al încăperii cel mai frumos bărbat pe care mi-a fost dat să-l văd vreodată. Am făcut cunoştinţă, am dansat, am vorbit, ne-am dat numerele de telefon. A fost începutul celei mai intense şi nebune relaţii pe care am avut-o în viaţa mea. Când m-am întors acasă, i-am spus soţului meu că vreau să ne despărţim, dar fără a aduce în discuţie bărbatul pe care tocmai îl întâlnisem şi cu care am avut o relaţie timp de un an. În prezent sunt logodită cu un bărbat care vrea să călătorească, vrea provocări, vrea copii şi vrea să se culce cu mine. Deşi mă voi simţi întotdeauna prost pentru că am înşelat, acest lucru mi-a arătat ce voiam şi de ce aveam nevoie, forţându-mă să ies dintr-o relaţie în care nu mă simţeam bine.”

„Nu ne făceam fericiţi”
„Căsnicia mea a durat zece ani. Nu îl puteam face fericit şi nu mă putea face fericită. Sexul ajunsese să fie ca şi cum mă prezentam la raport. Doar eram acolo şi la final îi spuneam că a fost minunat. Am greşit că nu i-am spus ce îmi doream? Da, dar trebuie să ai încredere în partenerul tău ca să îi spui asta. Asta a fost problema la noi. El avea o lipsă de încredere în femei aproape patologică. Dacă sesiunile mele de alergat erau prea lungi, eram supusă unui interogatoriu. Mă simţeam de parcă aş fi avut o aventură. Glumeam cu prietenele mele că ar trebui să am dreptul să îl înşel o dată din moment ce eram acuzată de chestia asta de atât de multe ori. În cele din urmă, mi-am dorit mai mult: mai multă comunicare pozitivă, mai multă tandreţe, mai multă dorinţă, pur şi simplu mai mult. Aşa că am înşelat. Am căutat un bărbat care să bifeze toate calităţile de pe lista mea imaginară şi l-am găsit. Iar sexul a fost spectaculos. Au trecut ani de când nu am mai simţit o dorinţă atât de puternică pentru cineva. Era deja un sentiment străin, dar am realizat că nu eram moartă pe dinăuntru, aşa cum credeam. Atunci mi-am dat seama că trebuie să divorţez.”

sursa: adevarul.ro, foto: www.yourtango.com

Add comment

Follow us

Don't be shy, get in touch. We love meeting interesting people and making new friends.

%d blogeri au apreciat: