Fenomen ciudat pe litoralul românesc. Ce s-a întâmplat cu apa Mării Negre

Un fenomen ciudat a avut loc pe litoralul românesc, în cursul acestui weekend. La o temperatura a aerului care a atins pragul critic, apa mării a fost extrem de rece.

Turiştii care au crezut, în acest weekend, că se vor răcori în apa Mării Negre au avut parte de o mare dezamăgire. Temperatura înregistrată a apei fiind de maximum 13 grade Celsius.

Potrivit Adevarul.ro, specialiştii consideră că răcirea peste noapte a apei mării este un fenomen natural.
”Apa a căpătat culoarea verde smarald. Asta înseamnă că la ţărm a ajuns o apă din straturile de larg. A bătut vântul din sud care aduce apele foarte reci, de adâncime, la mal. Temperatura apei a scăzut de la 21 de grade, atât cât s-a înregistrat zilele anterioare, la 13 grade“, a explicat Simion Nicolaev, directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ din Constanţa.

Specialistul spune că nu este pentru prima dată când se petrec astfel de fenomene la ţărmul Mării Negre. Au fost situaţii, în anii anteriori, când temperatura apei a scăzut de la 24 de grade la 12 grade, într-un timp foarte scurt.

În timp ce apa mării era neprietenoasă cu turiştii, aerul a luat foc în Dobrogea. Sâmbătă, în aer, la Constanţa, un maxim înregistrat a fost de 34,1 grade, la Mangalia 26,8 grade, iar la Hârşova 38 grade Celsius.

Vremea va continua să fie capricioasă la malul mării. Duminică, în sudul litoralului a fost arborat steagul roşu, ceea ce înseamnă că scăldatul este interzis.
Pentru a se feri de pericolele mării, turiştii trebuie să fie atenţi la steagul arborat pe plajă. Steagul roşu şi galben înseamnă că plaja este supravegheată de un salvamar. Apariţia steagului galben înseamnă că există risc de îmbăiere şi că în apă pot intra doar înotătorii experimentaţi. Dacă se arborează steagul roşu, este interzis scăldatul.

Cei care doresc să se îmbăieze în Marea Neagră sunt sfătuiţi să meargă doar pe sectoarele unde există salvamari. De-a lungul litoralului românesc sunt şi plaje care nu au intrat în circuitul turistic. În momentul în care un copil intră singur în apă, este bine să fie supravegheat de pe ţărm şi astfel dacă apar probleme să aibă cine să anunţe urgenţa. De asemenea, nu este bine ca turistul să înoate imediat după ce a mâncat, întrucât i se poate face rău.

Când marea este agitată, un colac de salvare nu te ajută prea mult, întrucât ţi-l ia valul şi până la înec mai este un pas. Turiştii sunt în pericol mai ales atunci când vântul bate de la ţărm spre larg şi astfel bărcile pneumatice sunt purtate de vânt.

Un alt pericol sunt ski – jeturile. Nu de puţine ori cei care le conduc nu au respectat culoarul de plimbare şi au intrat în zonele de scăldat. În cazul în care cel care înoată este prins de curent, el trebuie să se întoarcă cu spatele la mal, să meargă în direcţia curentului, care va slăbi la un moment dat, şi va ieşi lateral. „Să nu încerci să înoţi împotriva curentului, pentru că te dovedeşte. Ai impresia că înaintezi, dar nu este aşa“, explică salvamarul Gabriel Culea.

O nouă Transalpina va apărea în România. Priveliște mirifică, sate de basm

Consiliul Județean Alba va începe în acest an lucrările de modrnizare a „Transalpinei de Apuseni”. Este un drum care traversează culmile munților pe o distanță de peste 70 de kilometri.

Potrivit Adevarul.ro, lucrările vor vor costa în jur de 40 de milioane de euro și vor fi finanțate cu fonduri europene. Autoritățile județene speră ca prin această investiție să înflorească turism în localități precum Bucium, Ponor, Mogoș sau Rîmeț.

„Transalpina de Apuseni”, Drumul Județean 107I, pornește din Aiud (DN1) și trece prin Aiudul de Sus – Rîmeţ – Brădeşti – Geogel – Măcăreşti – Bîrleşti Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bîrleşti – Mogoş – Valea Albă – Ciuculeşti – Bucium – Izbita – Coleşeni – Bucium Sat. Punctul final este în Cerbu, DN74.
De asemenea, pe lângă reparațiile drumului, vor fi amenajaţi 6,7 km de piste pentru biciclete, 12.610 mp de trotuare, 21 de staţii de autobuz şi se va asigura o semnalizare rutieră modernă, „în vederea reducerii timpului de deplasare, a creşterii portanţei drumului, a reducerii consumurilor de transport şi a creşterii siguranţei de deplasare”, se arată în proiect.

De-a lungul Transalpinei de Apuseni sunt mai multe obiective turistice naturale. Pădurea Sloboda, de exemplu, este o zonă protejată de interes național. Se întinde pe o suprafață de 20 de hectare. Aici se găsesc specii de arbori în amestec cu stejar, carpeni și conifere în partea superioară a dealului.

Pe drum mai puteți admira Cheile Mănăstirii, Cheile Geogelului, Cheile Râmeţului, cu pereţi abrupţi și vârfuri ascuţite. De-a lungul drumului mai puteți face și popasuri, pentru că sunt numeroase zone de belvedere, de unde puteți admira Retezatul, Șureanu sau Muntele Mare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*