VIDEO Tehnologia a luat-o razna: prima păpuşă-gonflabila care vorbeşte

Tehnologia a luat-o razna, astfel că pe piaţă apar, din ce în ce mai des, lucruri despre care nu s-ar fi crezut vreodată că pot exista.


După ce au apărut păpuşile-robot cu care se poate face sex, o altă firmă a dezvoltat o păpuşă-robot care are şi mimică şi răspunde la anumite întrebări.

Păpuşa arată pur şi simplu perfect. Chiar pare o femeie, iar formele ei sunt superbe şi acum, că poate să şi vorbească, a devenit extrem de atractivă pentru bărbaţi. Imaginile cu ea fac deja furori pe internet.


CITESTE URMATORUL ARTICOL:

Mama mi-a promis ca imi ia un telefon daca fac sex cu tata…


Mama mi-a promis ca imi ia un telefon daca fac sex cu tata. Vezi marturia unei fete violate de parinti!

Roxana, copila de 13 ani, din Resita, care si-a inceput viata sexuala cu tatal vitreg, initiata fiind intr-ale amorului chiar de mama sa, a povestit cu lux de amanunt anchetatorilor despre cosmarul prin care a trecut.

„Mama mi-a promis un telefon mobil cu senzori, ceasuri si dulciuri daca sunt de acord sa fac sex cu tatal meu vitreg”. Asa si-a inceput copila destainuirile. Initial, fata a refuzat propunerile bolnave ale celei care i-a dat viata. Carmen Munteanu (40 de ani) nu s-a lasat si, in cele din urma, fata a cedat. „Mama a intrat cu mine in baie, m-a pus sa fac dus si mi-a ras parul pubian cu o lama.

Apoi a facut sex cu tata in prezenta mea, ca sa-mi arate cum se face”, a spus Roxana. Dupa cateva minute, tatal vitreg al fetei, Adrian Munteanu (30 de ani), a invitat-o pe copila la o partida de sex. Fetei ii tremurau picioarele si simtea ca se prabuseste casa pe ea. N-a avut incotro, mai ales ca barbatul a amenintat-o ca, daca face nazuri si afla cineva, va ajunge la scoala de corectie, scrie Cancan.

„A fost primul contact sexual din viata mea”, si-a continuat povestea micuta Roxana. Scenele recuperate de anchetatori din calculatorul sotilor Munteanu sunt desprinse parca din filmele porno. Fata de 13 ani a fost tratata exact ca un star XXX. Cuningulis a fost prima lectie pe care tatal vitreg i-a predat-o pustoaicei. Fetita a incercat, dupa luni de calvar, sa puna cumva punct jocului pervers in care a fost atrasa de propria mama, scrie Cancan.

„Parintii mei intretineau raporturi sexuale si ma puneau pe mine sa ii filmez”, a mai spus copila. Noaptea cand toti dormeau, Roxana plangea sub patura, ca sa nu fie auzita. Era disperata ca propria mama este, de fapt, un monstru. Scenele de sex nu s-au intrerupt nici macar atunci cand Carmen Munteanu a plecat sa faca bani in Austria. „Aproape saptamanal plecam cu tatal meu vitreg la garsoniera in care intretineam aceste raporturi sexuale.

In prezenta mea, tatal meu vitreg a descarcat pozele si filmuletele cu raporturile sexuale avute cu mine si le-a trimis mamei mele in Austria. O intreba pe mama daca ii place ce vede”, a mai marturisit micuta.

CITESTE URMATORUL ARTICOL:

Tudor: „Am 34 de ani, dar sunt însurat de la 22. Am intrat într-o șatră de țigani și acum nu știu ce să mai fac. Am făcut amor cu fiica bulibașei, însă ce-a urmat e teribil…”

Am o poveste foarte interesantă să-ți spun. Mă numesc Tudor, sunt fotograf profesionist, am 34 de ani și am două familii. Oficial, sunt însurat cu o femeie de la 22 de ani, este de aceeași vârstă cu mine, am fost colegi de facultate. Avem și o fetiță de 10 ani. Însă mai am, cumva, o „familie”.

Într-o excursie de-a mea de pe la 27 de ani, unde am stat o lună să documentez în imagini viața unei șatre de țigani, totul a luat-o într-o direcție neașteptată. Nu știu ce părere au oamenii despre căldărari, dar ăștia m-au primit cu brațele deschise, poate și pentru că liderul lor este un om deschis la minte, cu facultate, dar care a ales să trăiască printre ai lui, deși putea face orice altceva.

Viețile lor, vreo 40 de suflete, sunt un roman în sine. Ideea e că, stând printre ei o lună de zile, m-am iubit cu fiica bulibașei, omul despre care tocmai ți-am povestit. O fată superbă, de 19 ani la vremea aceea.

Mi-a plăcut foarte mult de ea și în „pelerinajele” mele prin diferite locuri îmi făceam, cumva, timp să o vizitez. N-am apucat s-o vizitez de foarte multe ori până să-mi spun că a rămas însărcinată. M-am înspăimântat teribil, știind că familia ei formează o castă foarte închisă, am crezut că atât ne-a fost, dar tatăl ei a primit vestea calm și mi-a transmis, prin fiica sa, că nu pune pe mine nici o presiune, că a fost alegerea noastră și că sunt oricând binevenit la ei, deși știe că sunt însurat.

Știu, e de necrezut, dar e adevărat. Acum am o fetiță de 10 ani, în București, și un băiat de 7 ani, care trăiește într-o șatră de țigani, pe care îl vizitez de câte ori pot (deși e greu, ei locuiesc în Transilvania și nu se stabilesc prea mult într-un loc anume). Mama lui e un exemplu de inteligență. Oamenii aceia sunt încântători, însă țin ca la ochii din cap și la familia mea din oraș. Știu că pare un roman, dar acesta este adevărul.

Problema mea? Mă împart, constant, între două lumi frumoase și simt că nu mai pot. Nu mai am resurse. Nici fizice, nici psihice. M-aș simți ușurat să-i spun soției mele că mai am o „familie” într-o șatră de nomazi, dar cred că aș pierde-o. Apoi, dacă o pierd pe ea, eu ce fac? Nu cred că m-aș adapta în partea cealaltă și mi-aș pierde și fetița care a crescut lângă mine timp de 10 ani. Sper că nu te-am amețit.

Spune-mi, cum s-o scot la capăt? Pentru că nu mai am energie să fiu eu însumi un nomad între două familii. Oricum, într-o zi o să scriu o carte despre toate astea, dar o voi face atunci când nu voi mai avea nimic de pierdut.
Adela răspunde:

Dragă Tudor,
Oricât de mult mi-aș dori să-ți dau o formulă fermecată, care să te facă să le ai pe toate fără să pierzi nimic, mă tem că nu se poate. Mai devreme sau mai târziu, va trebui să-ți asumi cine ești, cu prețul unor pierderi, cel puțin temporare. Dincolo de toate, motivul apăsării pe care o simți acum este exact nevoia ta de a recunoaște cine ești tu în realitate, în fața tuturor.

Oricât ai fi de liber și nonconformist, mai devreme sau mai târziu, nevoia de a fi acceptat de ceilalți va ieși la iveală, așa cum se petrece și cu grupuri mai mari de oameni ”altfel”, care se luptă pentru nevoia lor de a fi acceptați de ceilalți. Desigur, iubita ideală din șatra de țigani, ți-a dat libertatea de care aveai nevoie.
Ce te macină pe tine acum, de fapt, este faptul că nu te simți autentic față de adevărata soție. Ți-e clar că se va supăra – pe bună dreptate – și vei fi nevoit să-i acorzi timpul și spațiul necesare pentru a digera o asemenea veste despre tine.

O să treci prin niște momente în care vei avea, foarte probabil, sentimentul că ai pierdut totul dar, dincolo de toate acestea, vor rămâne faptele concrete. De exemplu: nimeni și nimic nu-ți poate lua faptul că ești tatăl acestor doi copii. Mai devreme sau mai târziu, ei se vor întoarce la tine, pentru că tu ești tatăl lor.

Cât despre femei, fata de țigan te va primi mereu cu brațele deschise, la fel ca întotdeauna. Cu soția, însă, nu se știe. Poate va dori să divorțeze, și nu o poți învinui pentru asta, e dreptul ei. Cu cât întârzii mai mult să-i spui, cu atât mai mult o minți, și va avea dreptate să fie supărată.

Dacă, însă, este femeia potrivită pentru tine, există probabilitatea să-ți înțeleagă spiritul aventurier și să te ierte la un moment dat.

CITESTE URMATORUL ARTICOL:

După ce l-a scos din sărăcie, i-a spus că nu-i va lipsi nimic! Uite ce s-a ales astăzi de fiul „adoptiv” al lui Gigi Becali !!!!

A trăit într-un bordei de pământ și până mai ieri a supraviețuit din mila comunității, dar astăzi a devenit liceean. Este povestea lui Marian Ursea, băiatul care la numai 10 ani a fost ajutat de Gigi Becali să se mute într-o casă nouă.

Gigi Becali a fost atât de impresionat de drama lui Marian Ursea, încât a hotărât să-l numească pe băiat drept fiul lui adoptiv. „De acum, eu sunt tatăl tău, și n-o să-ți lipsească nimic!”, îi promitea Becali băiatului, imediat după ce i-a cumpărat o casă nouă cu 17.000 de euro cash.

Rămas în grija bunicii după ce tatăl s-a spânzurat, iar mama la abandonat, Marian Ursea a fost ajutat de afacerist în august 2012 să se mute împreună cu bunica într-o casă nouă.

După ce a aflat că Marian este foarte credincios și foarte mult timp pe lângă biserică, Becali i-a cumpărat calculator, haine și mâncare și i-a angajat micuțului o bonă să-l îngrijească.

Sprijinul lui Becali, dar și al preotului din sat a făcut minuni cu orfanul din Breaza. Nu trece o zi ca Marian să nu le mulțumească celor care l-au ajutat, iar latifundiarul din Pipera se află în fruntea listei. „Cu ajutorul dânsului am ajuns la liceu și o să am o meserie. A fost tot timpul lângă mine, mă gândesc mereu la el, îi mulțumesc din suflet pentru ajutor”, ne-a declarat Marian Ursea.

Pentru că acum a rămas singur pe lume după ce bunica de 86 de ani a murit, lui Marian i-a mai rămas alături doar bona plătită de Becali. „Am fost alături de el împreună cu părintele din Breaza și cu ajutorul domnului Becali a depășit încet, încet acel moment. Avem emoții în prima zi de școală, dar sperăm ca pe viitor totul să fie bine pentru el”, a declarat femeia care are grijă de copil, Nicoleta Lungu.

CITESTE URMATORUL ARTICOL:

Ne îmbolnăvesc fără să ne dăm seama! Obiectele din casă pe care trebuie să le arunci URGENT

Există o sumedenie de obiecte pe care le ai în casă la care ar trebui să renunți imediat deoarece, în cele mai multe cazuri, te expui unor riscuri pentru sănătate. Iată mai jos o listă cu cele mai comune obiecte care ne îmbolnăvesc fără să ne dăm seama:

Cuptorul cu microunde

Potrivit experților din cadrul Asociației pentru Protecția Consumatorului, cel mai dăunător aparat pe care îl ai în locuința ta este cuptorul cu microunde. Potrivit sursei citate, acest aparat radiază unde electromagnetice de fiecare dată când îl pornim. În plus, atunci când încălzim mâncarea în cuprotul cu micounde practic distrugem proteinele, vitaminele și alte substanțe nutrivite din alimente.

Aparatul de aer condiționat

Dacă este folosit fără a fi întreținut în mod corespunzător sau la temperaturi foarte joase, aparatul de aer condiționat ne poate cauza destule probleme de sănătate. Asta din două motive: dacă nu este curățat la timp poate declanșa boli respitatorii, astm sau reacții alergice; în cazul în care gradele pe care este setat sunt prea mici, pot apărea probleme respiratorii, rinită ori faringită.

Tampoanele interne

Tampoanele pe care femeile le folosesc pentru uz intern atunci când sunt la menstruație pot face mult rău, chiar dacă sunt extrem de practice. Majoritatea specialiștilor evită să recomande pacientelor utilizarea aceastor obiecte de igienă deoarece pot cauza diferite infecți, iar rar, în cazuri extreme, pot fi asociate cu declanșarea sindromului de șoc toxic.

Cosmeticele expirate

Aruncă imediat cosmeticele expirate! Pe lângă că pot să îți cauzele iritații serioase la nivelul ochilor, acestea pot provoca, de asemenea, afecțiuni la nivelul pielii. Nu te juca cu sănătatea ta: obiectele de make-up care au ieșit din perioada de valabilitate pot provoca infecții, alergii, senzații de arsură sau mâncărime.

Toate obiectele vechi

Este bine să renunți periodic la toate obiectele vechi și să le înlocuiești cu altele noi. Includem aici pernele vechi, periuțele de dinți, bureții pentru baie sau bucătărie, caserolele din plastic, blaturile de tocat din lemn și încălțămintea veche.

CITESTE IN CONTINUARE URMATORUL ARTICOL

POVESTE REALA DE VIATA: „Ne aflam in pat, epuizati, dupa o noapte intensa. Nu i-am spus lui Marius ca am ramas insarcinata, nu intentionam sa pun presiune pe el pentru a ma lua de nevasta. La scurt timp, ne-am despartit, cumplit ce s-a intamplat…” Ce-a ..

La absolvirea facultatii, chiar atunci cand bagam mana in foc ca eu si Marius ne vom casatori, am fost parasita! Iubitul meu nu-si dorea o familie, asa ca a dat bir cu fugitii. Abia la reuniunea de 20 de ani, cand si-a vazut baiatul de a carei existenta habar n-avea, a inteles ce a pierdut…

Povestea mea incepe asa: acum doua decenii, pe cand aveam 22 de ani si tocmai terminam ASE-ul, eu si Marius formam unul dintre cele mai admirate cupluri din intreaga facultate. Ne cunoscuseram chiar acolo, in primul an, cand ne si indragostiseram, iar de atunci eram impreuna. Prietenii ne tachinau adesea, intrebandu-ne cand vor dansa la nunta, insa destinul avea alte planuri in ceea ce ne priveste.

— Melania, suntem tineri, cine ne grabeste sa ne casatorim? m-a intrebat iubitul meu auzind propunerea venita din partea mea. Putem sa ne mai distram cativa ani si, intre timp, ne facem un rost, apoi ne-om casatori. Ce spui?

Ne aflam in pat, goi si epuizati, dupa ce consumaseram un amor nebunesc si devastator. Eu nu intentionasem sa pun presiune pe Marius. Ma simteam atat de bine in acele momente incat pur si simplu gandul de a ne uni destinele in fata lui Dumnezeu venise de la sine. in niciun caz nu ma asteptam la un refuz din partea omului iubit, insa vorbele lui m-au trezit din visul frumos si mi-au infatisat o reali-tate rece si dureroasa.

Cu numai cateva zile inainte, aflasem ca sunt insarcinata, insa nu voisem sa ii fortez mana lui Marius, asa ca nu ii destainuisem nimic. imi doream ca hotararea de a ne casatori sa vina ca urmare a dorintei comune, izvorate din dragoste, nicidecum sa fie rodul unei constrangeri.

— Bine… Bine, Marius! am ingaimat poticnit. Dar suntem impreuna de patru ani, nu crezi ca ne cunoastem suficient de bine? Daca ne iubim, ne putem distra in continuare si totodata ne putem face un rost impreuna chiar casatoriti fiind. Nu vad unde e problema. Dragostea ne va ajuta sa depasim orice obstacol, vei vedea ca vom fi fericiti, Marius!

Nu-mi dadeam seama ca, de la tonul blajin, ma aprinsesem treptat, ajungand sa ii tin o scurta pledoarie in favoarea casatoriei, dar. de fapt, asta facusem. Cu pruncul in pantece, imi vedeam spul-berate visele de a avea familia visata, ceea ce ma facuse sa ma aprind.

— Melania, nu asa se pune problema, mi-a soptit Marius cu duiosie. Doar stii cat de mult te iubesc. insa nu vreau sa ma simt incorsetat in chingile mariajului numai de dragul de a avea la mana o hartie prin care sa fim legati. Nu m-as mai simti liber, nu as mai putea respira. Nu stiu daca ma intelegi…

in clipa aceea, imi stateau pe limba cuvintele prin care sa ii dezvalui faptul ca eram insarcinata, ca rodul iubirii noastre prindea viata in mine, scrie poatenustiai.ro. Dar, repet, gandul ca astfel l-as forta pe Marius sa se insoare cu mine numai pentru copil m-a infranat. Am ales sa nu ii spun nimic.

— Ba inteleg, Marius, i-am raspuns pe un ton de om resemnat, ceea ce, de altfel, si eram. Nu cred ca, de cand suntem impreuna, ti-am ingradit in vreun fel libertatea, dar, daca asta iti doresti, sa te simti liber, nu ai decat sa fii liber. insa eu, in acest moment, imi doresc cu totul altceva. imi doresc o familie.

in urma discutiei de mai sus, care, repet, avea loc la putin timp dupa terminarea facultatii, drumurile noastre s-au despartit. Poate multe alte femei, in locul meu, ar fi incercat sa il pastreze alaturi pe barbatul cu care urmau sa aiba un copil. Dar eu nu sunt asa. Eu gandesc si simt altfel. As fi trait toata viata intrebandu-ma daca Marius ma iubeste cu adevarat ori daca s-a insurat cu mine din mila sau din obligatie. M-as fi temut ca, peste ani, vor aparea reprosurile legate de producerea sarcinii neasteptate. Nu as fi avut o casnicie implinita. Asta nu ar fi fost viata. Nu as fi fost fericita. Asa incat am ales singuratatea.

Norocul meu a fost acela ca parintii mi-au fost mereu aproape, iubindu-ma neconditionat si sprijinindu-ma cand mi-a fost greu. Cu ajutorul lor, l-am putut creste pe Mihai si totodata am putut sa imi fac si un rost, cum formulase Marius, asta insemnand ca, in cativa ani, m-am realizat pe partea profesionala.

Cat priveste dragostea, experienta traumatizanta traita avea sa aiba un impact dur si socant asupra mea, peste noapte devenind frigida. Mai exact, nu mi-am mai dorit niciodata atingerea unui barbat si, prin urmare, nici nu m-a mai atins vreunul. Asta, pana in urma cu cateva luni, cand s-au intamplat cateva lucruri interesante pe care este musai sa vi le povestesc.

Asadar, in ciuda faptului ca eram o femeie tanara si frumoasa, dupa despartirea de Marius nu am vrut sa mai am de-a face cu barbati. Mama si tata, al caror unic copil am fost, sufereau vazandu-ma mereu singura si ma tot indemnau sa imi gasesc pe cineva, insa mie imi era bine, nu imi doream un partener si nici o viata intima.

Astfel stateau lucrurile dupa un deceniu de la ruptura de barbatul iubit, atunci cand am primit un telefon de la Irina, fosta sefa de grupa din facultate. Aceasta fusese – si ramasese – una dintre cele mai bune prietene ale mele, tinusem legatura cu ea peste ani si, prin urmare, nu m-a mirat prea tare ca m-a sunat. M-a surprins insa motivul pentru care o facuse: Irina ma invita la reuniunea de 10 ani de la absolvire.

— Melania, trebuie sa vii! Vor fi acolo aproape toti fostii nostri colegi! m-a incurajat prietena mea, care, desigur, era la curent cu faza urata pe care mi-o facuse Marius dupa terminarea facultatii.

— si ce daca? am raspuns oarecum apatica. Nu mi-e dor de nimeni! stii bine ca, in afara de tine, nu am ramas in contact cu niciun fost coleg, asa ca de ce as merge acum sa ii intalnesc, cand nu ma intereseaza ce mai fac?

— iti spun eu de ce: fiindca la reuniune va fi prezent si Marius, tatal copilului tau. A confirmat deja. Nu-mi spune ca nu iti doresti sa il vezi, sa afli ce mai face si asa mai departe.

— Irina, au trecut zece ani! De ce crezi ca deodata m-ar interesa ce mai face omul care mi-a dat viata peste cap?

— Fiindca… il mai iubesti! Recunoaste, Melania! Altfel, ti-ai fi gasit de mult pe cineva, nu te-ai fi autocondamnat atatia ani la o viata in abstinenta, plina de frustrari.

— Esti nebuna, Irina! Spui numai prostii! am incheiat, devenind de-a dreptul furioasa. Te rog sa ma lasi in pace si sa nu mai insisti, ca nu vin la nicio reuniune!

si nu m-am dus! De ce sa ma fi dus? Chiar nu imi doream sa ii revad pe fostii colegi, si cu atat mai mult pe Marius. Dupa ce imi facuse ce imi facuse, ce rost ar fi avut sa discut cu el? Sa ii fi dezvaluit ca este tatal unui baiat de 10 ani, care ma intrebase adeseori, inca de pe vremea cand mergea la gradinita, de ce alti copii au ambii parinti, in timp ce el are numai mama? in fond, fusese decizia mea sa nu ii marturisesc ca va avea un copil cu mine, copil pentru care, in paranteza fie spus, inventasem o adevarata poveste, spunandu-i ca tatal sau plecase peste mari si tari in cautarea unei comori.

— Mama, cand se intoarce tata cu comoara? ma intreba Mihai din cand in cand.

— Cand o s-o gaseasca! ii raspundeam eu cat puteam de convingator. Daca nu s-a intors pana acum, inseamna ca inca nu a gasit-o.

Abia peste cativa ani, mai exact in ziua cand a implinit 14 ani, i-am destainuit baiatului meu ce se intamplase in realitate. El nu a fost prea surprins, spunandu-mi ca intuise de mult faptul ca tatal sau nu plecase dupa nicio comoara si ca nu il va cunoaste niciodata. Nu a mai pomenit, de atunci, nimic despre tatal lui, dar se vedea de la o zi la alta ca este incercat de tot felul de framantari legate de el. si au mai trecut niste ani…

— Mihai, sa stii ca, daca totusi iti doresti, iti poti cunoaste tatal, i-am spus intr-o buna zi. Numai ca nu stiu ce reactie va avea atunci cand va afla ca are un copil asa de mare, de care nu a stiut nimic aproape douazeci de ani.

— Da, mama, mi-ar placea sa il intalnesc pe tatal meu! s-a entuziasmat el. Sunt curios cum arata, ce fel de om este…

Cum de imi venise ideea ca Mihai sa isi cunoasca tatal? Simplu! Cu cateva zile in urma, Irina ma invitase la reuniunea de 20 de ani de la absolvirea facultatii, la care isi anuntase participarea si Marius. Aflasem de la prietena mea, care era la curent cu vietile multora dintre fostii co-legi, ca Marius fusese insurat, dar divortase in urma cu cativa ani, ca nu avea copii si ca, potrivit parerii ei, arata foarte bine, transformandu-se „dintr-un adolescent simpatic intr-un barbat cu adevarat fascinant”.

Am decis asadar sa merg la intalnirea cu fostii colegi, dar nu singura, ci insotita de baiatul meu, care, e momentul sa va marturisesc, seamana izbitor cu tatal sau, la fel cum seamana Michael Douglas cu Kirk Douglas. As fi putut jura ca Marius va observa asemanarea uluitoare dintre el si baiatul meu, astfel ca eram tare curioasa cum va reactiona.

Ei bine, la acea reuniune aveau sa se intample cateva lucruri foarte interesante. Mai intai, fostul meu iubit, vazandu-ma cu Mihai, s-a schimbat brusc la

fata, chipul sau capatand o paloare cadaverica. Nici daca ar fi vazut o fantoma nu ar fi parut mai inspaimantat. Apoi, Mihai, la randul sau, a fost atat de emotionat va-zandu-si tatal, incat ochii sai s-au umezit instantaneu. si, nu in ultimul rand, discutia dintre mine si Marius a fost extrem de surpinzatoare. Nu mi-as fi putut inchipui la ce avea sa se ajunga in urma acesteia.

— Melania, ma bucur tare mult sa te vad! m-a salutat Marius intr-un tarziu, dupa ce isi facuse curaj. Ce mai faci, cum o mai duci?

— Buna, Marius! Mersi, sa spunem ca ma descurc binisor, i-am raspuns, simplu. Tu?

— Eu… Vreau sa stii ca m-am gandit mult la tine dupa ce ne-am despartit, Melania! Am realizat ce greseala am facut si am vrut sa te caut, ca sa ramanem impreuna, dar… mi-a fost prea rusine.

— Mda… Pacat ca nu ai facut-o! Ai fi aflat atunci ca sunt insarcinata, ca urma sa avem un copil, iar Mihai ar fi crescut alaturi de ambii parinti.

— L-am vazut pe baiatul tau, care… seamana atat de bine cu mine! Doamne, cum ai putut sa imi ascunzi asa un secret, Melania? si cand ai de gand sa mi-l prezinti pe fiul meu?

— Numaidecat. L-am rugat pe Mihai sa ne lase putin singuri, dar va veni imediat si il vei cunoaste. E un baiat minunat! Nu am vrut insa ca el sa fie motivul pentru care ne-am fi casatorit.

— Of, am fost un nebun! Daca as putea da timpul inapoi, nu te-as mai lasa sa pleci din viata mea, Melania…

in timpul discutiei, il priveam pe Marius, care arata intr-adevar grozav, si ma intrebam cum ar fi fost viata mea alaturi de el.

„Cu siguranta, mult mai frumoasa!” mi-am raspuns, in sinea mea. As fi trait altfel, as fi avut parte de dragoste, nu as fi fost singura atatia ani. Iar Mihai ar fi avut tata… Ce mai puteam face, insa?

— Daca as putea da timpul inapoi, nu ti-as mai ascunde faptul ca vom avea un copil impreuna, Marius! m-am trezit marturisindu-i omului care, spre uluiala mea, reusea, dupa douazeci de ani, sa trezeasca in mine un fior nestapanit.

„Oare e posibil sa il mai iubesc? Oare l-am iubit in tot acest timp, dupa cum afirmase Irina atunci cand ma invitase la reuniunea de 10 ani? Of, ce proasta am fost ca nu m-am dus atunci! Cine stie cum ar fi stat lucrurile in prezent?! Dar poate nici acum nu e prea tarziu.” Acestea erau numai cateva dintre gandurile care ma invadau cu viteza luminii.

— Melania, crezi ca imi poti da, acum, a doua sansa? si te rog, crede-ma, nu spun asta numai pentru ca am aflat de copil. Pur si simplu, din prima clipa cand te-am revazut am realizat ce greseala am facut atunci…

Ca sa nu maresc suspansul, am sa va dezvalui direct ca, in urma acelei intalnirii si dupa ce m-am consultat cu fiul meu, am luat decizia de a incerca sa imi refac viata alaturi de Marius. De atunci, a trecut aproape un an si pot afirma cu toata taria ca sunt mult mai fericita ca inainte, sunt, din nou, o femeie normala, sanatoasa, care iubeste si este iubita. Eu si viitorul meu sot, care m-a cerut de sotie in genunchi si cu ochii in lacrimi


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*