In ziua de azi toata lumea asculta muzica. O facem pentru a ne relaxa, pentru a ne induce o stare de bine.
Inca din antichitate muzica a fost pusa la loc de cinste in viata omului, reprezentand o preocupare esentiala in dezvoltarea noastra ca si specie.
Filozoful Friedrich Nietzsche afirma ca:
Dar de ce ascultam muzica?
Muzica este un stimul ce face creierul sa elibereze dopamina, denumita si hormonul fericirii.
Mai mult decat atat, se pare ca efectul pe care il produce asupra noastra ascultarea unei piese favorite este similar excitarii. Intalnim in ambele cazuri simptome precum dilatarea pupilelor, cresterea pulsului si a tensiunii arteriale. O cantitate mare de sange este redirectionata catre muschii aflati in picioarele noastre (de aceea simtim nevoia de a bate din picioare).
Muzica are nenumarate efecte asupra organismului nostru. Dintre acestea putem enumera cu usurinta: scaderea tonusului emotional, relaxare, stare de euforie, stimularea vointei si a initiativei, cresterea increderii de sine.
Muzica pe care o asculti iti formeaza personalitatea sau personalitatea iti dicteaza ce muzica sa asculti?
Muzica este afectata fara indoiala de emotiile noastre. Avem tendința de a asculta o anumita piesa in functie de starea noastra de spirit.
Psihologia muzicala este o ramura a psihologiei care se ocupa cu studierea legaturii dintre muzica si educatie, critica, performanta si terapie. Pe langa acestea ea mai investigheaza relatia dintre muzica si inteligenta, aptitudini, creativitate, comportament social.
O prima corelatie intre muzica si personalitate a fost facuta de Adrian North, profesor la Universitatea Heriot-Watt din Marea Britanie. Acesta a efectuat cel mai mare studiu privind legatura dintre preferintele muzicale si personalitatea umana (studiul a durat 3 ani, s-a desfasurat in 60 de tari si la el au participat 36,000 de oameni)
„Oamenii se definesc prin muzica. Am banuit mereu o legatura intre gusturile muzicale si personalitate. Este prima data cand cineva face un studiu asa de elaborat si putem privi cu adevarat in detaliu aceasta relatie” – Prof. Adrian North
In urma acestui studiu a rezultat ca: persoanele amatoare de muzica clasica sunt in general persoane cu o stima de sine ridicata dar predominant introverte, persoanele care asculta Jazz si Blues au o stima de sine ridicata, sunt creative si blande, iar fanii Rock si Heavy Metal sunt in general mai lenesi, au o stima de sine scazuta si sunt creativi.
Oamenii isi pot defini identitatea lor muzicala prin tinuta, folosirea anumitor tipuri de argou sau prin frecventarea anumitor localuri. Deci nu este surprinzator ca preferintele muzicale sunt legate de personalitate.
North afirma ca: „Sunt convins ca oamenii isi aleg stilul muzical potrivit cu personalitatea lor.”
Un alt studiu condus de psihologii Jason Rentfrow si Sam Gosling exprima mai in amanunt legatura dintre personalitate si stilul muzical ales: Persoanele pot evalua cu precizie nivelul de creativitate si de deschidere a unui strain doar ascultandu-i cele mai preferate 10 melodii. Persoanele care asculta Jazz sau Muzica Clasica tind sa aiba un IQ peste medie. Persoanele care asculta Country sau topurile de la radio tind sa fie mai conventionale, sa gandeasca mai simplu – evita lucrurile complexe.
Nu exista o legatura clara intre agresivitatea sexuala sau verbala in randul tinerilor si tipul de muzica pe care il asculta. Studiul a concluzionat ca tinerii care asculta Rap sau Heavy Metal sunt in general mai timizi si mai rezervati decat ceilalti.
Extravertii prefera melodiile cu un bass puternic. Se pare ca muzica de fundal ii ajuta pe extraverti sa lucreze mai bine, dar ii chinuie pe introverti. Piesele motivationale nu ii ajuta pe sportivi sa-si depaseasca performantele. Din experienta personala este bine sa asculti piese motivationale cand alergi, spre exemplu, nu neaparat pentru a alerga mai mult ci pentru a iti distrage mintea de la efort.
Muzica este afectata fara indoiala de emotiile noastre. Avem tendința de a asculta o anumita piesa in functie de starea noastra de spirit. Psihologia muzicala este o ramura a psihologiei care se ocupa cu studierea legaturii dintre muzica si educatie, critica, performanta si terapie. Pe langa acestea ea mai investigheaza relatia dintre muzica si inteligenta, aptitudini, creativitate, comportament social.
O prima corelatie intre muzica si personalitate a fost facuta de Adrian North, profesor la Universitatea Heriot-Watt din Marea Britanie. Acesta a efectuat cel mai mare studiu privind legatura dintre preferintele muzicale si personalitatea umana (studiul a durat 3 ani, s-a desfasurat in 60 de tari si la el au participat 36,000 de oameni)
„Oamenii se definesc prin muzica. Am banuit mereu o legatura intre gusturile muzicale si personalitate. Este prima data cand cineva face un studiu asa de elaborat si putem privi cu adevarat in detaliu aceasta relatie” – Prof. Adrian North
In urma acestui studiu a rezultat ca: persoanele amatoare de muzica clasica sunt in general persoane cu o stima de sine ridicata dar predominant introverte, persoanele care asculta Jazz si Blues au o stima de sine ridicata, sunt creative si blande, iar fanii Rock si Heavy Metal sunt in general mai lenesi, au o stima de sine scazuta si sunt creativi.
Oamenii isi pot defini identitatea lor muzicala prin tinuta, folosirea anumitor tipuri de argou sau prin frecventarea anumitor localuri. Deci nu este surprinzator ca preferintele muzicale sunt legate de personalitate.
North afirma ca: „Sunt convins ca oamenii isi aleg stilul muzical potrivit cu personalitatea lor.”
Muzica si programarea subconstientului
Un lucru pe care nu toata lumea il cunoaste despre psihicul uman si despre subconstient este acela ca tot ce vedem sau auzim ne programeaza mintea intr-un fel. De aceea copilul care a crescut auzind vorbe precum “esti prost”, “nu esti bun de nimic” ajunge la maturitatea sa aiba o lipsa a increderii in sine si sa se considere „inutil” fara a constientiza acest lucru.
La nastere copilul nu poseda informatii certe despre lumea in care a ajuns. Odata cu inaintarea in varsta, acesta incepe sa isi formeze convingeri puternice pe baza informatiilor pe care le primeste prin intermediul simturilor (vaz, auz etc.)
Informatiile cu care intram in contact pentru o perioada mai lunga de timp ajung sa se transforme in convingeri. „Ceea ce aparam, sustinem si promovam prin trasaturile noastre de caracter sunt tocmai sistemele de valori interiorizate, structurate si stabilizate” (M. Anitei)
Motivul pentru care unele persoane ajung sa fie usor motivate in viata in timp ce altele se transforma in critici se datoreaza credintelor pe care fiecare din aceste grupuri de persoane si le formeaza. De aceea unele persoane ajung la maturitate si au credinte false precum: oamenii bogati sunt hoti, viata este nedreapta, o atitudine pozitiva poate invinge cancerul, proteinele de origine animala sunt mai nocive decat cele din plante etc.
Cum sunt credintele noastre afectate de muzica?
Pe termen lung, mesajele pe care le ascultam prin intermediul pieselor preferate ajung sa se transforme in convingeri puternice. Daca asculti piese despre cum „dragostea este nedreapta” sau „societatea este plina de hoti”, ei bine, ghici ce fel de convingeri iti vei forma? Ai ghicit.
Asadar, muzica nu ne afecteaza creierul (subconstientul) in mod direct, dar afecteaza credintele pe care ni le construim despre lume si astfel ne influenteaza modul in care vom actiona si ne vom comporta in viata. Diferenta dintre un om care nu se da batut in fata greutatilor si unul care cedeaza sunt tocmai cuvintele pe care acesta le aude in jur sau si le spune in minte: pot, voi reusi, sunt suficient de bun etc.
„Caracterul nu este imuabil, neschimbator, el se poate modifica in timp sub influenta factorilor de mediu, socio-culturali.” (M. Anitei)
Conceptul de rezonanta
Aproape toate alegerile noastre in viata sunt bazate pe conceptul de rezonanta. Sa-ti dau un exemplu.Daca ti s-a intamplat ceva rau, ai fost parasit sau esti cu moralul la pamant ce fel de muzica vei asculta? Genul acela de muzica „sad”, care va rezona cu tristetea din sufletul tau.
Facand o paranteza, cred ca de aceea are succes Alex Velea cu piesa „Din vina ta”. :)) Prin urmare, oamenii au tendinta de a asculta muzica sau de a se uita la filme care le reflecta emotiile interioare. Pe termen lung putem invata foarte multe despre emotiile noastre prin intermediul preferintelor muzicale. Trebuie doar sa fim putin atenti la ceea ce ascultam.
M. Zlate afirma ca „firile inchise, anxioase, mohorate, precum si cele deschise, bine dispuse, vesele se formeaza tocmai prin repetarea si prelungirea in timp in personalitatea individului a dispozitiilor afective traite de acesta in existenta sa personala”. Ai grija ce asculti!
Asa cum piesele motivationale te pot umple de energie si te pot face sa gandesti pozitiv, asa si piesele ce contin un mesaj pesimist te pot face sa iti schimbi viziunea asupra lumii si asupra propriei persoane.
Nu doar muzica ci si filmele, pozele, stirile cu care intri in contact zi de zi iti afecteaza convingerile. Cristian Stefan povestea despre intalnirea sa cu un prieten care ii vorbea despre criza economica si cum totul se duce de rapa, iar asta l-a facut sa treaca de la o atitudine vesela la o atitudine de ingrijorare.
Acum nu zic ca trebuie sa ne izolam de realitate si sa ne ancoram intr-un univers fictiv, pozitiv, perfect imaginar. Viata se poate sa nu fie tocmai roz, dar atitudinea noastra si convingerile pe care ni le formam ne coloreaza lumea.
