Minunata sărbătoare a Crăciunului aduce cu sine și o mulțime de practici cu tentă magică, păstrate din vechime.
CE NE-AU LĂSAT BUNICII NOȘTRI, CITIȚI ÎN RÂNDURILE DE MAI JOS…
În ajunul sărbătorii nu se dă nimic cu împrumut
În Oltenia, în ziua dinaintea Ajunului Crăciunului femeile se trezesc înainte de răsăritul soarelui și aruncă păsărilor mâncare înspre răsărit, în credința că astfel acestea nu vor mai face stricăciuni primăvara, când pământul va fi semănat.
În ziua tăierii porcului, există obiceiul ca oamenii să meargă la vecini și să se așeze pe paie ca să stea cloștile. Tradiția spune că dacă se așează o femeie, atunci cloșca va scoate puicuțe, iar dacă se așează un bărbat vor ieși cocoșei.
În Ajunul Crăciunului nu se dă nimic cu împrumut deoarece se consideră că cei care vin să ceară vor avea noroc la furat tot anul care vine și nu vor fi prinși.
Dacă în ziua de Crăciun în gospodărie există un animal deocheat, se ia apa de la vasele de la bucătărie lăsate nespălate în Ajun și se spală animalul iar acesta se va însănătoși. De asemenea, în intervalul de la Crăciun și până la Bobotează nu se toarce în casa unde este o fată necăsătorită, pentru că aceasta nu se va mărita în anul care vine.
SPĂLAȚI-VĂ PE FAȚĂ CU APA ÎN CARE AȚI PUS UN BAN DE ARGINT
Un obicei magic folosit de cei din Maramureș este legatul fiarelor. Practica începe de Crăciun și se încheie la 1 ianuarie și se desfășoară astfel: în seara de Crăciun masa pe care este așezată o pâine rituală numită Stolnic, se înconjoară cu un lanț de fier.
După opt zile, de Anul Nou pâinea este tăiată în felii și mâncată de copii și animale iar lanțul se așează în fața grajdului ca să treacă vitele peste el. În unele zone se crede că, mai înainte vreme, oamenii făceau foarte multe răutăți, de parcă uitaseră de Divinitate.
Pentru a-i scăpa de păcate, Dumnezeu a lăsat atunci colindele, ca în fiecare an la Crăciun numele cel sfânt al Domnului să ajungă la oameni și aceștia să se abată din calea răutăților. Chiar dacă acum la oraș multe din obiceiurile colindului au fost lăsate deoparte, colindele tot mai răsună la uși, iar colindătorii, mai ales copii, nu au renunțat să aducă vestea Nașterii Domnului în case.
Se spune că cei care nu primesc urătorii sau colindătorii nu vor avea un an bun. Tot tradiția spune că atunci când colindele nu se vor mai auzi pe pământ, vor ieși diavolii și astfel lumea va încăpea pe mâna lor.
La cele trei mari sărbători de peste an, Crăciunul, Paștele și Rusaliile, tradiția spune că trebuie să ne spălăm pe față cu apa în care s-a pus un ban de argint pentru a avea bani mulți în cursul anului.
PENTRU A VENI PEȚITORI, SE MĂTURĂ CASA DE LA PRAG SPRE RĂSĂRIT
Toată perioada cât ține Crăciunul, bătrânii spun că furca de tors trebuie ascunsă, altfel care o vede va fi mușcat de un șarpe gros cât furca. De asemenea, pentru a fi feriți de păduchi, este indicat să ne spălăm în ziua de Crăciun. În ziua de Crăciun s-a păstrat și acum obiceiul ca finii să meargă la nași cu daruri.
În plus, dacă de Crăciun va fi cald, atunci de Paște va fi frig. Dacă însă în prima zi de Crăciun vremea va fi senină, frig și cer, atunci vom avea o vară bună.
Ca să vină pețitorii, de la ajunul Crăciunului până la Iordan, se mătură casa de la prag spre răsărit, spre icoane, ca să strângă, să se adune; nu din fundul casei înspre prag, ca să-i alungi. În acele două săptămâni de sărbători nu se aruncă gunoiul afară si nu se mănâncă afară din casă pentru a avea belșug pe câmp.
În ziua de Crăciun nu se lovește cu pumnul ori cu palma. Se crede că atâți pumni cât va împarte persoana, atâtea furuncule va face peste an, și câte palme va da, atâtea răni va avea.
