Anamaria Vasile

Eu sunt învățătoare la țară. Intr-o zi, Claudia, eleva mea, mi-a dat o scrisoare. „Doamna învățătoare, iertați-mă, eu nu mai pot să…”. Îți vor da lacrimile când vei citi ce a scris copila

O elevă dintr-o școală de la țară a dus un bilețel învățătoarei sale, prin care i-a spus că nu mai poate urma cursurile din cauza… tatălui său. Uite care e motivul halucinant al părintelui! Te lasă fără cuvinte!

Doamna învățătoare, iertați-mă, eu nu mai pot continua să merg la școală. Tatăl meu nu mă mai lasă. Eu nu am făcut nimic rău la școală, el spune că vorbesc cu băieții. Sunt colegii mei, nu?

Chiar scriu cu lacrimi și nu mă pot scoate din vorba lui. Școala e viața mea! Păstrați-mi cărțile, poate mă întorc.

Succes în continuare, cu elevii dvs. Sunteți o învățătoare bună!

Poate mă întorc la școală, dar nu știu sigur. Fosta dvs elevă, Claudia.

Abandonul şcolar a fost şi a rămas una dintre marile probleme ale învăţământului românesc

Abandonul şcolar este prezent azi în 40% din unităţile de învăţământ din mediul rural, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în licee. În ceea ce priveşte absenteismul de la ore, acesta apare cel mai des tot în învăţământul liceal. Paradoxal sau nu, Regiunea Bucureşti – Ilfov are cele mai slabe rezultate privind prezenţa la ore, cu o medie anuală de absenţe de peste 32 de ore/elev.

Aceste date reies din studiul „Investiţie în educaţia copiilor din mediul rural”, realizat de către Fundaţia World Vision România, la iniţiativa şi cu finanţarea Fundaţiei Vodafone România. Cercetarea este reprezentativă la nivel naţional şi a fost efectuată în perioada februarie – iulie 2017. Astfel, peste două treimi din unităţile de învăţământ din mediul rural se confruntă cu cel puţin un factor de risc educaţional, cum ar fi rezultate slabe la evaluarea naţională, risc de abandon şcolar, rate ridicate de absenteism şi repetenţie, şi cu unul sau mai mulţi factori de risc socio-educaţionali, cum ar fi elevi proveniţi din familii dezavantajate economic sau spaţii şi dotări materiale insuficiente.

Studiul amintit mai arată că şapte din zece unităţi de învăţământ din mediul rural au elevi care repetă clasa, iar Regiunea Centru – judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu – are cel mai mare procent de repetenţie.

În ceea ce priveşte provenienţa elevilor din familii dezavantajate economic, două treimi (62,6%) din unităţile de învăţământ au elevi cu dosar de bursă socială, elevi instituţionalizaţi sau elevi în plasament. Peste 15% dintre unităţi au semnalat nevoi privind îmbunătăţirea dotării spaţiului şcolar, procentul cel mai ridicat fiind înregistrat în zona Sud Vest-Oltenia, unde peste un sfert dintre unităţi (27,8%) au nevoie de astfel de intervenţii.

Studiul „Investiţie în educaţia copiilor din mediul rural” a acoperit 2.591 de unităţi de învăţământ din mediul rural, ceea ce reprezintă peste 80% dintre şcolile gimnaziale, liceele şi şcolile profesionale existente în acest mediu. Studiul a fost efectuat pe baza datelor oferite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar şi a răspunsurilor obţinute la chestionarele aplicate unui număr de peste 3.000 de cadre didactice şi peste 750 de elevi din mediul rural.

„Studiul face o analiză complexă a factorilor de risc ai abandonului şcolar la care sunt expuşi copiii din mediul rural, unde rata de participare şcolară este cu 20% mai mică faţă de mediul urban. În acest context, riscul de abandon este major, cu foarte mulţi factori la bază, iar paleta modelelor de intervenţie poate fi foarte largă.

Doar bazându-ne pe astfel de studii, reprezentative pentru starea învăţământului din mediul rural, putem propune intervenţii valide, care să contribuie la creşterea calităţii educaţiei şi la prevenirea abandonului şcolar”, a declarat dr. Mihaela-Loredana Nabăr, Head of Grants Acquisitions and Management Department, Fundaţia World Vision România. Tot ea a adăugat însă şi câteva elemente pozitive ce reies din acelaşi studiu.

Astfel, informatizarea procesului didactic e prezentă în opt din zece unităţi, 19,5% dintre acestea dispunând de soft educaţional pentru majoritatea disciplinelor de studiu, în timp ce un procent de circa 60% are doar pentru câteva discipline.

Rămân însă de investigat competenţele personalului didactic în utilizarea tehnicii de calcul, prezentă în şcoala românească astăzi. Asta ca răspuns al faptului că 70% dintre elevi doresc să înveţe folosind mijloace modern, adică calculatorul, în timp ce doar 18% dintre elevi ar prefera în continuare să dea credit mijloacelor clasice de predare. Şi un ultim paradox, dotarea unităţilor de învăţământ cu calculatoare e mai bună în mediul rural decât în cel urban, 6 – 20 de elevi la un calculator faţă de 15 – 53 de elevi la un calculator.

La rândul ei, Angela Galeţa, Directorul Fundaţiei Vodafone România, a întărit şi ea importanţa studiului menţionat mai sus: „Am iniţiat acest studiu din nevoia de a identifica zonele în care Fundaţia Vodafone România va investi prin programele de educaţie, astfel încât acestea să aibă un impact real şi vizibil. În mediul rural, mulţi copii renunţă la şcoală, iar numeroşi elevi se află în imposibilitatea de a urma un liceu sau o şcoală profesională din cauza sarăciei. Mai târziu, aceşti tineri se confruntă cu dificultăţi în integrarea pe piaţa muncii şi chiar în societate, aspecte pe care sperăm să le îmbunătăţim cu ajutorul programelor pe care le vom derula”.

Comentează

Website-ul foloseste cookies. Continuarea navigarii pe website reprezinta acordul tau privind prevederile aplicabile disponibile aici.x