Este o intrebare grea, la care raspunsul il pot da doar cei care stiu ce inseamna sa te atasezi de un animal de companie. Odata intrat in familie, un animal de companie devine un membru cu statut special al acesteia si, sub o forma sau alta, este mereu in centrul atentiei.
De aceea, venirea pe lume a unui bebelus, intr-o familie in care exista un catel sau o pisica lanseaza proaspetilor parinti o adevarata prvocare in ceea ce priveste gestionarea situatiei. Si asta pentru ca lucrurile nu sunt atat de simple pe cat par la prima vedere.
Ce decizie este mai buna?
Un animal de casa este un prieten de care nu te poti desparti si care te face sa exersezi intr-un fel meseria de parinte inainte de a o practica efectiv. Pentru iubitorii impatimiti de animale abandonul iese din discutie, chiar daca venirea bebelusului pe lume presupune masuri suplimentare de igiena si de securitate.
Hotararea de a pastra un animal de casa si dupa marirea familiei, odata luata, aduce insa cu sine alte responsabilitati. La randul sau, animalul de companie este o fiinta sensibila la schimbari si, prin urmare, introducerea unui nou membru in familie, care in mod cert va fi in centrul atentiei de acum inainte, il va afecta.
Asa incat nu va grabiti sa luati o decizie referitoare la pastrarea sau nu a animalului de casa inainte de a cantari bine toate aspectele ambelor variante.
Nu uitati ca nu toti cateii sunt ca Lassie. La fel ca oamenii, animalele au si ele anumite predispozitii, iar agresivitatea, chiar daca nu s-a manifestat ca atare pana in prezent, poate iesi la suprafata ca reactie la o schimbare majora (cum este venirea in familie a unui bebelus).
Inainte de a va decide este bine sa discutati si cu specialisti in domeniu (veterinari, dresori etc.) care va pot oferi informatii suplimentare referitoare la aspectele carora va trebui sa le faceti fata din momentul in care animalul nu va mai fi in centrul atentiei.
Decizia pe care o veti lua trebuie sa fie insa, in cele din urma, una personala si nimeni nu are dreptul sa va oblige sa faceti intr-un anume fel. Adoptati solutia pe care o considerati cea mai buna si nu va simtiti in niciun caz vinovati de ceea ce hotarati in final.
Si, daca decideti sa pastrati animalul, nu uitati ca precautia si masurile de protectie trebuie directionate atat catre bebelus cat si catre animal.
Cum introducem bebelusul in viata animalului de companie?
Anticipati schimbarile!
La fel ca si parintii, animalul are nevoie de o perioada de acomodare cu prezenta bebelusului in casa. Incercati sa anticipati schimbarile inevitabile care vor interveni in programul animalului (ore de masa, plimbari in aer liber) si introduceti-le gradual.
De asemenea, daca animalul este atasat in mod special de viitoarea mamica, incercati sa ii redirectionati din timp atasamentul fata de un al membru al familiei, care se va ocupa de nevoile lui atunci cand mama va fi ocupata cu bebelusul.
Rezolvati problemele acum!
Daca animalul de casa are iesiri agresive, accese de panica sau de anxietate, pe care le-ati ignorat de-a lungul timpului, acum este momentul sa luati masurile adecvate. Nu asteptati sa vedeti cum va reactiona fata in fata cu bebelusul, ci vizitati cat mai repede un veterinar.
Obisnuiti-l sa stea jos, pe podea si sa urce pe pat doar cand ii acordati permisiunea. Daca animalul are tendinta sa se cuibareasca langa membrii familiei, sa muste in joaca sa linga, incercati sa ii redirectionati aceste gesturi spre propriile jucarii. Si nu uitati sa fiti la zi cu toate vaccinurile specifice.
Adaptati-i simturile!
Obisnuiti-va animalul de casa cu prezenta bebelusului, cu sunetele, cu mirosurile si cu imaginile cu care va trebui sa se obisnuiasca odata cu venirea bebelusului in familie. Daca aveti prieteni care au un copil mic, invitati-i sa vina in vizita si urmariti reactiile animalului fata de copil.
Nu uitati sa il supravegheati tot timpul, chiar daca nu este in general agresiv. Puteti folosi si o papusa de dimensiunile unui bebelus pentru a-l obisnui cu noua realitate. S-ar putea sa vi se para caraghios sa plimbati o papusa cu carutul prin curte, insa este un exercitiu extrem de util pentru a obisnui un catel cu noua rutina care va interveni odata cu venirea pe lume a bebelusului.
Obisnuiti-va animalul chiar si cu tipete de bebelus, punandu-i inregistrari cu sunete pe care le produc copiii mici.
Faceti contactul cat mai natural!
Incepeti prin a ruga pe cineva apropiat sa duca acasa o paturica in care a stat bebelusul, cat inca va aflati in spital, astfel incat animalul sa se obisnuiasca cu mirosul copilului inainte ca acesta sa fie adus acasa.
Cand va intoarceti acasa, aveti grija sa petreceti cateva momente cu animalul, astfel incat sa simta ca este inca important in familie. Incercati sa il faceti sa asocieze copilul cu ceva pozitiv si nu cu un intrus caruia i se datoreaza excluderea sa din familie.
Pastrati-va vigilenta!
Cu un pic de rabdare, animalul ar trebui sa invete sa-l accepte pe bebelus in cateva saptamani. Cu toate acestea trebuie sa ramaneti vigilenti. Nu lasati niciodata animalul singur, in aceeasi incapere cu copilul si supravegheati tot timpul orice gen de interactiune a acestuia cu bebelusul.
Decizia de a pastra un animal de companie in familie dupa venirea pe lume a unui bebelus nu este deloc usoara, insa rasplata va fi pe masura odata ce veti depasi anumite temeri si acomodarea animalului se va produce pe deplin, devenind rutina.