Anamaria Vasile

Soții Cozorici au emigrat în 2011 în Anglia pentru un trai mai bun. Roxana a muncit cu acte legal într-un restaurant, dar după 9 ani a primit o scrisoare de la autorități care a șocat-o

Când a primit vestea că va primi rezidență limitată în Marea Britanie, Roxana Cozorici (35 de ani) era în drum spre încă una din multele ture de noapte la un azil de bătrâni din Canterbury. A zâmbit amar, s-a resemnat și a grăbit pasul spre serviciu. Abia câteva zile mai târziu, după ce a citit din nou emailul sec al celor de la Home Office (departamentul responsabil cu acordarea rezidenței britanice), femeia și-a dat seama că nu e în regulă ceva. În câteva rânduri, guvernul britanic o înștiința că nu îndeplinește condițiile pentru rezidență deplină, dar că “are plăcerea să o informeze că va primi statut pre-settled”, o formă de rezidență cu drepturi limitate.

Roxana Cozorici nu e singura care a primit o astfel de scrisoare. Nimeni nu se obosește să lămurească neclaritățile Fără să primească explicații clare de la autoritățile britanice, oamenii se trezesc cu notificări mai puțin favorabile când vine vorba de aplicația pentru rezidență. În sensul că ei aplică pentru ceea ce britanicii numesc statut settled și primesc statut pre-settled, o formă de rezidență cu mult mai puține drepturi și cu implicații serioase asupra liberei circulații, cetățeniei copiilor sau a diferitelor ajutoare sociale la care, teoretic, ar fi îndreptățiți ca orice alt locuitor din Regat.

În cazul Roxanei Cozorici, autoritățile nu găsesc în baza lor de date doi ani de muncă. Femeia spune că în loc să o contacteze pentru a lămuri situația, oficialii Home Office au considerat că ea probabil a fost plecată din Marea Britanie în acea perioadă, deci nu se califică pentru rezidență deplină, întrucât nu are cel puțin 5 ani de ședere în Regat. Așa că i-au acordat o rezidență limitată – pre-settled.

“Am muncit cu acte, legal, într-un restaurant. Nu înțeleg cum de lor nu le apare în sistem” “Doar că nu e așa cum spun ei”, mărturisește Roxana, într-o conversație telefonică.

“Eu și soțul meu am venit în Anglia în februarie 2011 și nu am plecat decât pentru scurte vacanțe în țară. Ei (n.r.- Home Office) susțin că-mi lipsesc 2015 și 2016, doi ani în care nu apar în baza lor de date că aș fi locuit aici. Dar eu am muncit atunci. Cu acte, legal, într-un restaurant. Nu înțeleg cum de lor nu le apare în sistem”, susține, indignată, femeia.

Problemele familiei Cozorici nu se termină aici. Deși Alexandru (30 de ani), soțul Roxanei, a completat același formular, el a primit rezidență deplină (settled). Alexandru Cozorici a vrut să aplice și pentru cei doi copii minori ai familiei, Alexandra (7 ani) și Ethan (1 an și 4 luni), însă aplicația s-a blocat. Ceea ce ar fi trebuit să dureze maximum 10 minute le-a luat toată seara. La final, guvernul britanic i-a cerut lui Alexandru să dovedească faptul că are grijă de mezinul familiei și că locuiește cu el, fără să menționeze ce fel de documente ar trebui să trimită în acest sens.

“Ce prostie! Cum să dovedească soțul că își crește copilul?
Să-i fac o poză când cumpără scutece și să le-o trimit sau cum? E absurd!”

Diferențele dintre statutul pre-settled și cel settled.
Avantaje și dezavantaje

Principalele diferențe între settled și pre-settled sunt legate de:
perioada de timp pe care o persoană o poate petrece în afara țării câtă vreme are statut de rezident;
drepturile pe care le copiii săi le au la naștere;
accesarea serviciilor sociale, cum ar fi ajutorul de șomaj, alocații și subvenții menite să ajute rezidenții într-o perioadă mai dificilă din viața lor.

Conform Ministerului Afacerilor Externe, într-un răspuns adresat ziarului Libertatea, “obținerea statutului pre-settled sau settled conferă cetățenilor români aceleași drepturi pe care le au și în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic și cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii”.

Cu statut pre-settled, o persoană poate sta în afara Regatului Unit maximum 6 luni, pe când una cu statut settled poate pleca pe o perioadă de până la 5 ani fără să-și piardă rezidența. MAE avertizează că, “după acumularea a cinci ani de ședere continuă pe teritoriul britanic, cetățenii care au obținut statutul pre-settled trebuie să facă demersurile necesare pentru a solicita statutul settled, care nu va fi acordat automat”.

Copiii, afectați de statutul părinților

Însă cel mai important aspect este cel legat de copiii născuți din părinți cu una dintre cele două forme de rezidență. Dacă părinții au statutul settled, copiii născuți în Marea Britanie după obținerea acestui statut vor primi automat cetățenia britanică. Însă dacă unul dintre părinți are statutul pre-settled, copiii vor primi statut pre-settled, nu cetățenie. Mai mult, persoanele care au obținut statutul settled pot accesa toate tipurile de beneficii sociale fără a furniza dovezi suplimentare privind eligibilitatea. Pre-settled?

Ți se cer acte de fiecare dată când soliciți ajutor din partea statului! Cei care nu au obținut acest statut trebuie să facă dovada rezidenței ori de câte ori solicită ajutor din partea statului – ajutor de șomaj, pensie pe caz de boală și chiar sprijin în cazul violenței domestice. Felul în care se va face dovada nu e clar încă, pentru că o bună parte din procesul de tranziție e încă discutat și negociat la nivel politic între guvernul britanic și oficialii europeni. Conform statisticilor puse la dispoziția ziarului Libertatea de cei de la Home Office, până la finalul lunii iunie, guvernul britanic a primit 125.500 de aplicații pentru rezidență din partea cetățenilor români stabiliți în Marea Britanie. 55% dintre românii care au aplicat pentru rezidență în Marea Britanie au primit statut pre-settled, iar 45% au primit drept de rezidență settled. Oficial, englezii ne vor la ei. Neoficial, ne pun bețe-n roate “Cetățenii UE sunt prietenii, familia și vecinii noștri”, a declarat pentru Libertatea un oficial britanic din cadrul Home Office. “Noi vrem ca ei să rămână aici”. În timp ce guvernul britanic susține că vrea ca românii să rămână în Marea Britanie și că nu există nici o aplicație care să nu fi fost rezolvată într-un fel sau altul, realitatea din Regat e complet diferită. Zecile de cazuri documentate de Libertatea în ultimele săptămâni arată o cu totul altă față a procesului de obținere a rezidenței.

Frustrați, oamenii renunță Frustrați de timpii lungi de așteptare, de erorile aplicației și buimăciți de cerințele vagi, oamenii se resemnează cu statutul de pre-settled, deși ar putea să conteste decizia sau chiar să aplice din nou, conform legislației. Nu puține au fost cazurile în care oamenii au renunțat la întregul proces, în așteptarea unei soluții mai simple pentru obținerea rezidenței. Odată cu declanșarea procesului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, autoritățile din Regat au demarat o vastă acțiune de informare a cetățenilor europeni cu privire la drepturile acestora de ședere post-Brexit. Printr-o serie de campanii în presă, informări în spațiul virtual și o aplicație pe telefon – teoretic, aceasta ar trebui să ușureze procesul -, guvernul britanic și-a propus să faciliteze procesul acordării rezidenței celor care se află pe teritoriul Marii Britanii înainte de 31 octombrie 2019, data la care britanicii vor ieși din UE cu sau fără un acord. Trebuie menționat aici că ultima zi până la care românii pot aplica pentru rezidență este 31 decembrie 2020.

Aplicația merge numai pe Android, e înceată și dă multe erori Doar că problemele semnalate de românii care locuiesc acolo sunt numeroase. În primul rând, aplicația poate fi folosită doar pe sistemele Android, astfel că mulți dintre cei care vor să aplice nu au cum. Oamenii se plâng și că aplicația este înceată, dă erori în mod frecvent și de multe ori nu se încarcă. “Libertatea” a testat aplicația Home Office pentru rezidență pe un telefon cu sistem Android. Am descoperit astfel că ea nu funcționează atunci când o persoană ajunge la partea în care ar trebui scanat pașaportul. Camera foto se blochează și refuză să scaneze documente.