Anamaria Vasile

A crescut puiul de gorilă, apoi l-a eliberat. După 5 ani s-au întâlnit în sălbăticie

Damian Aspinall, un antreprenor și ecologist milionar din Marea Britanie, a călătorit într-o țară africană în speranța că se va reîntâlni cu una dintre gorile născute și crescute în parcul Aspinall, situat în Anglia rurală.

Îl căuta pe Kwibi, o gorilă de sex masculin în vârstă de zece ani, care a fost reintrodus în sălbăticie, împreună cu alte șase gorile, în anul 2010.

„A fost o gorilă foarte, foarte dulce – una dintre primele gorilele pe care le-am adus înapoi în Gabon și pe care le-am eliberat în sălbăticie. Nu știam sigur cum avea să reacționeze, deoarece atacase deja două persoane în Anglia. Deci, a fost considerat periculos „, a spus Aspinall.

Din cauza perioadei lungi de timp care s-a scurs de când Aspinall și Kwibi s-au văzut ultima dată, bărbatul nu era sigur cum va reacționa animalul.

După ore întregi de căutari, Aspinall l-a găsit pe Kwibi pe malul râului. Acesta i-a spus echipei sale să-i arunce mâncare pentru a-i distrage atenția lui Kwibi în cazul în care lucrurile vor lua o întorsătură ciudată.

Pe măsură ce omul s-a apropiat de vechiul său prieten, Kwibi l-a recunoscut. Urmărește videoclipul de mai jos pentru a vedea cum a decurs întâlnirea.

Numele acestei specii de maimuţă provine din limba greacă (,,Gorillai”) şi înseamnă ,,trib de femei păroase”.

Oamenii de ştiinţă din cadrul Universităţii din Washington au analizat, pentru a doua oară, genomul unei gorile de câmpie vestică, cu scopul de a-l secvenţia. Materialul genetic a fost obţinut din probe de sânge prelevate de la un exemplar pe nume Sue, aflat până nu demult în custodia grădinii zoologice din Lincoln Park, Chicago. Prin intermediul acestui proiect de cercetare, experţii au putut identifica diferenţele dintre această specie de maimuţă şi om.

La fel ca şi cimpanzeii şi maimuţele bonobo, gorila are un ADN asemănător cu cel al omului. În mod concret, diferenţa dintre structura genetică a acestui mamifer şi cea a noastră este de numai 1,6%. În cazul celorlalte specii, procentul este şi mai scăzut, de numai 1,2%. Tocmai aceste apropieri fac ca gorila să fie un animal indicat pentru studiu.

,,Diferenţele dintre aceste specii îi pot ajuta pe savanţi să identifice zone în structura genomului uman asociate cu procesele cognitive complexe, cu limbajul sau cu deficienţele neurologice. Având informaţii detaliate despre ADN-ul maimuţelor, vom putea să explicăm toate aceste diferenţe”, susţine Christopher Hill, coordonatorul proiectului de cercetare.

Majoritatea gorilelor de câmpie vestică, aşa cum este şi Sue, trăiesc în Republica Congo. Prima secvenţierea agenomului acestei specii a fost realizată în urmă cu 4 ani, iar rezultatele au fost folosite până acum drept repere în studiile realizate de către cercetători.

Concluziile la care au ajuns oamenii de ştiinţă americani se referă la faptul că printre elementele care ne deosebesc din punct de vedere genetic de gorile se numără sistemul reproducător, zonele de control a percepţiei senzoriale, cele responsabile de producerea cheratinei şi cele care coordonează nivelul de insulină din organism. De asemenea, cu ocazia realizării acestui proiect de cercetare, specialiştii au mai identificat noi proteine şi segmente de codificare a peptidelor.