Anamaria Vasile

Cât va costa o pâine din 15 mai

Oamenii încep să se teme de modul în care evoluează agricultura și industria alimentară, respectiv se tem de majorarea prețului pâinii. Există stocuri de grâu însemnate, dar temerile tot se manifestă. Află din articol despre ce este vorba.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat că este încă prea devreme pentru avansarea unei eventuale creșteri a prețului pâinii. Deși avem o criză pandemică și o secetă care afectează agricultura în cursul acestui an, nu se știe ce se va întâmpla toamna.

Acesta a mai afirmat faptul că necesarul pentru consum al României va fi asigurat chiar și în condițiile înjumătățirii producției de cereale.

„Este mult prea devreme să spunem dacă va creşte preţul pâinii, deoarece contează ceea ce se întâmplă în Europa şi la nivel mondial. În anii buni, când a plouat producţia de grâu în România a fost de 7-8 chiar 9 milioane de tone de grâu, iar noi consumăm 2,5 milioane, maximum 3 milioane de tone.

La porumb la fel, producţia a fost de 14-15 milioane de tone, iar consumul maxim este 7 milioane de tone. Şi dacă producţia s-ar înjumătăţi, necesarul pentru consum al României ar fi asigurat”, a precizat Adrian Oros, la Digi24.

El a mai explicat faptul că în acest moment există contraste în agricultură. În unele domenii se înregistrează stocuri foarte mari, din acest motiv el le recomandă consumatorilor să cumpere doar produse românești.

A precizat că motivația ar trebui să fie „ca aceste stocuri să nu fie irosite şi munca acestor ţărani să fie răsplătită”.

„Într-adevăr şi în alţi ani legumicultorii, care nu erau în cooperative prin care să poată să negocieze nişte preţuri în supermarketuri, îşi vindeau mai greu marfa şi în anul acesta s-a schimbat foarte mult comportamentul de cumpărare.

Sunt şi aceste restricţii de circulaţie, dar sunt şi foarte multe stocuri, nu numai de legume ci şi de produse lactate, de carne de pasăre, de carne de vită şi de fructe. Ce putem face noi ca aceste stocuri să nu fie irosite şi munca acestor ţărani să fie răsplătită?

Putem să facem două lucruri simple şi nu ne costă nimic: să căutăm şi să cumpărăm doar produse româneşti, iar copiiilor noştri, şi acasă şi la şcoală, să le spunem să cumpere şi să consume doar produse româneşti şi în câteva luni de zile toate magazinele vor căuta să aibă pe rafturi doar produse româneşti. În paralel, statul va veni cu scheme de ajutor pentru a compensa aceste pierderi”, a declarat Oros pentru Agerpres.

Șeful MADR ne-a avertizat că acest lucru este posibil datorită modului de structurare a agriculturii și industriei alimentare românești.
„Structura agriculturii româneşti şi a industriei alimentare este de aşa natură. Jocurile preţurilor, mai ales la cereale, le fac marii traderi şi marii fermieri, iar Guvernul României poate interveni doar prin Rezervele de Stat.
De aceea am fost nevoiţi să oprim exporturile şi de ai aduce la aceeaşi masă pe aceşti traderi, de a negocia cu ei, în aşa fel încât să rămână suficiente rezerve în România, să avem pâine şi cereale, iar preţurile să nu crească.

Asta trebuie să facă fiecare guvern, dar din păcate în timp s-a ajuns într-o situaţie în care dependenţa este dată de către câţiva agenţi mari. Eu am spus încă de a începutul mandatului meu că susţin ferma de familie.

Dacă am avea câteva zeci sau câteva sute de mii de ferme de familie în România nu am mai avea aceste probleme şi lucrurile le-am regla mult mai simplu şi asupra calităţii şi asupra cantităţii şi asupra preţului.

Încercăm să reparăm lucrurile, aşa cum le găsim încercăm să le dregem”, a mai spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Concluzionând, cu cât producem mai mult la nivel de țară, cu atât mai multe șanse avem să ne descurcăm fără ajutor din afară.

Loading...