Anamaria Vasile

Catelusul o invata pe o fetita sa mearga de-a busilea

Un clip de-a dreptul emotionant face furori pe internet! Materialul video infatiseaza momentul in care un bebelus este initiat in tainele mersului taras de catre animalul de companie.

Cainele ii arata, la propriu, celui mic felul in care sta treaba cu mersul de-a busilea, iar cei doi par a fi cei mai buni prieteni.

Relaţia de prietenie ce poate apărea între animale (de exemplu câinii) şi copii poate reprezenta un important motor al dezvoltării psihice şi morale al noului venit în sânul familiei.

Insă dimensiunile mici ale copilului aflat la începutul perioadei de creştere şi posibitatea unor mişcări imprevizibile ale micilor necuvântatoare, necesită măsuri speciale; există numeroase lucruri neştiute pe care orice deţinător al unui animal de companie ar trebui să-l ştie, dacă doreşte să-i dăruiască copilului un animaluţ.

Aceast articol va dezbate riscurile de sănătate la care ar fi expus copilul şi problemele de comportament ce vizează ambele părţi.

Nu orice câine se potriveşte unui anumit copil, precum niciun copil nu se ataşează de orice câine. Problemele ar apărea în cazul în care un copil mai mic de 6 ani interacţionează cu un câine. Alegerea câinelui potrivit necesită mult timp de gândire şi implicare din partea părinţilor.

Câinii de dimensiuni mari,puternici ar trebui evitaţi deoarece aceştia pot lovi, muşca, iar lătratul acestora îi poate speria pe prichindei. De recomadat sunt câinii mici, care latră mai puţin, ale căror muşcături nevinovate pot fi evitate.
In zilele noastre adulţii sunt din ce în ce mai ocupati, acordând copiilor din ce în ce mai puţină atenţie, iar necesitatea de a supraveghea jocul dintre un câine mai mare şi un copil le dă şi mai mari bătai de cap.

In general, puii cer la fel de multă atenţie ca şi copilaşii, asa că părinţii ar trebui să se gândească mai întâi dacă e bine sau nu, să mai aduca un nou membru în familie, intr-o casă poate prea mică sau un apartament aglomerat.

Dacă părinţii nu sunt siguri că vor să hrăneasca şi să supraveheze animalul sau ca ar dispune de timpul necesar,ar trebui sa renunte de la inceput ideea de a adopta un catelus.

In cazul in care copiii au crescut, aceştia pot prelua o serie de activităţi putând să dezvolte o relaţie de prietenie om-animal mai agreabilă şi responsabilă. Doriţi să vedeţi adevărata fericire în ochii unui copilaş?

Priviti-l atunci când va strânge în braţe un caţelus pentru prima data în viaţă. Alaturi de căţelul său copilul poate învăţa mai bine ce înseamnă compasiunea, răbdarea si cel mai important lucru,vor invata sa fie responsabili.

Ce înseamnă să aduci un căţel într-o familie cu mulţi copii

Atunci când sunteţi decişi sa aduceţi un mic animal la dumneavoastră în casă, totul trebuie pregătit cu multă multa atenţie, perimetrul în care acesta va locui şi toate accesoriile necesare.

Atunci când este adus, este nevoie de o perioadă de adaptare, de obicei de o săptămâna în care animaluţul trebuie lăsat să se plimbe singur, să descopere noua lume în care va trăi; in nici un caz nu trebuie lăsat singur; săptamana aceasta este decisivă pentru relaţia cătel-copil, aceştia trebuind să petreacă mult timp împreună.

Trebuie stabilite anumite reguli, scrise pe o bucata de hârtie şi lipite cel mai bine pe frigider. In primul rând, la începutul perioadei de acomodare, caţeluşul trebuie să aibă propriul loc de dormit, nu în patul copiilor, deoarece pot apărea numeroase tulburări de ordin medical.

Foarte important! Copilul trebuie învătat cum să se comporte şi să aibă grijă de animalul de companie, asa că în rolul de părinţi, trebuie să vă petreceţi destul de mult timp cu aceştia. Educaţi-vă copiii, dar şi pe voi înşivă! Informarea din cărti sau din articolele publicate în reviste sau pe internet vor fi de mare ajutor.

Un nou membru în familie

Majoritatea părinţilor se întreabă cum ar reacţiona un animal de companie atunci când apare un nou copil în familie, posibilele riscuri medicale fiind unele dintre principalele temeri.

Majoritatea câinilor nu îşi schimbă comportamentul atunci când un copil apare în familie; este posibil să se simtă neglijat, dar cu timpul acest sentiment va trece.

Dacă părinţii vor acorda cătelului la fel de multă atenţie, perioada tranzitorie va fi de mica durată.

Bebeluşii nu vor interactiona deloc cu animaluţul, însă odată cu trecerea timpului, acesta ar putea invada spaţiul vital al câinelui.

La o vârstă mică un copil nu întelege anumite interdicţii şi reguli, de exemplu: “Lasă câinele în pace!; “Nu atinge căţelul!”; orice animal, nu numai fiinţa umană, are nevoie de spaţiu de dezvoltare, propriul teritoriu liber şi neinvadabil de către curioşii de orice vârstă.

Relaţia dintre oameni şi câini poate deveni una specială. Insă gradul de apropiere câine-om este influenţată de poziţia fiecărui membru în cadru familiei.

Vorbind din propria experienţă (avand doi câini ), de obicei câinele se ataşează de un anumit membru al familiei, ascultându-i ordinele cu obedienţă.