Anamaria Vasile

Previziunea unui cercetător despre viaţa după vaccinul anti-COVID: „Va trebui să sacrificăm masiv din libertatea noastră”

Apariţia vaccinului pentru virusul SARS-CoV-2 nu va însemna reluarea vieţii pe care am avut-o înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, susţine cercetătorul clujean Răzvan Cherecheş. Vaccinul ne va da imunitate doar pentru câteva luni, ceea ce înseamnă că va trebui ca în următorii cel puţin câţiva ani să sacrifim masiv din libertatea noastră.

Profesor universitar în SUA la Iowa University şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Răzvan Cherecheş comentat pe Facebook despre cum va fi viaţa după apariţia vaccinului pentru virusul SARS-CoV-2: „Oare oamenii cred că o dată ce vom avea vaccinul, viaţa va reveni la normal? Viaţa DC (după Covid) va include încă cel puţin câţiva ani distanţare, măşti periodic, igiena mâinilor, evitarea mulţimilor. Vaccinul ne va da imunitate doar pentru câteva luni, ceea ce înseamnă că va fi foarte dificil să obţinem cei 70% necesari pentru imunitatea de grup fără să sacrificăm masiv din libertatea noastră Sunt şanse ca viaţa noastră a tuturor DC să fie foarte diferită – oraşele îşi vor pierde din importanţă, online-ul va domina, evenimentele cu mulţi oameni vor dispărea, vor apărea comunităţi în natură… Ştiu că unii nu veţi vrea să acceptaţi că este posibil, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să ne pregătim mental şi pentru acest viitor …”

Un vaccin, la începutul anului viitor

Într-un interviu pentru „Adevărul”, Cherecheş susţine: „Cel mai probabil la începutul anului viitor vom avea un vaccin disponibil, iar în România va ajunge prin primăvară-vară 2021. Ministerul Sănătăţii nu s-a dovedit în trecut eficient în distribuţia vaccinurilor sau în informarea populaţiei şi nici în contracararea isteriei anti-vacciniste. Vom vedea în ce măsură va reuşi de această dată.” În ceea ce priveşte apariţia unui tratament eficient, cercetătorul susţine: „Ce ştim până în acest moment despre tratamentul COVID-19: trialurile clinice (National Institute for Health Research – UK) au demonstrat că Dexametazona îmbunătăţeşte supravieţuirea în cazurile severe COVID-19, probabil prin reducerea inflamaţiei pulmonare. De asemenea, în cazul Remdesivirului există beneficii modeste, cum ar fi scurtarea perioadei simptomatice. În schimb, în cazul Hidroxiclorochinei, erau mari speranţe legate de acest medicament, dar nu sunt beneficii clare pentru COVID-19. Totodată, încercările de tratament cu Lopinavir nu au avut un efect semnificativ. Totodată, avem trialuri clinice în desfăşurare, iar rezultatele le vom afla în curând. Mă refer aici la Tocilizumab, plasma convalescenţilor şi anticorpii neutralizanţi. Toate cele trei arată promiţător, dar încă nu sunt disponibile rezultate finale. Toate celelalte reţete-minune despre care s-a vorbit sunt speculative – nu avem trialuri clinice în implementare.”

Lecţia epidemiei de gripă spaniolă

Cherecheş este de părere că „epidemia de gripă spaniolă din 1918 a fost contracarată prin purtarea măştii şi distanţare socială, în unele zone cu un val doi mai violent ca primul, la fel ca acum. Şi atunci au fost proteste împotriva măştii, şi atunci au existat indivizi care nu au înţeles cum funcţionează epidemia. În 1918 nu a existat un vaccin, virusul a trecut prin toată populaţia disponibilă – cam o treime din populaţia globului (aproximativ 500 milioane), cu peste 50 milioane de decese la nivel global. Complet atipic pentru o epidemie de gripă a fost afectarea masivă a populaţiei tinere şi sănătoase între 20-40.

Dacă am aştepta acum dezvoltarea imunităţii de grup la COVID-19, fără vaccin, cu o populaţie globală de 6 ori mai mare, cu o densitate populaţională mult crescută, ar însemna un număr total de morţi evitabile mult, mult mai mare.”

Loading...