Anamaria Vasile

Sensurile giratorii din România versus cele din Anglia. „Englezii habar n-au cum se fac banii“

Cu ce se laudă românii în comparaţie cu englezii la capitolul sensuri giratorii? OZN-urile prost făcute sunt ultima modă în România, în timp ce englezii realizează investiţii în care sunt incluşi toţi participanţii la trafic.

Problema privind noile sensuri giratorii care se construiesc în România nu este legată de forma sau de necesitatea acestora, ci de utilitatea şi costurile pe care le implică astfel de lucrări. În ceea ce priveşte informaţiile legate de costurile sensurilor giratorii aflate în execuţia Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, acestea pot fi incluse în detalii „top secret”, întrucât nu se regăsesc publicate nici pe site-ul companiei nici pe site-urile direcţiilor de drumuri şi poduri, din subordine, delegate să se ocupe de astfel de investiţii.

La o primă vedere, astfel de costuri de execuţie pleacă de la câteva sute de mii şi ajung şi la milioane de euro, în România. În plus, în ţara noastră, când se construiesc sensuri giratorii sunt luaţi în calcul, în cea mai mare parte, numai şoferii. Prin comparaţie, oricât de exagerată ar putea părea pentru unii, în Marea Britanie sensurile giratorii sunt fie simple, construite fără prea mari costuri ori bătăi de cap, atât pentru executant cât şi pentru participanţii la trafic, fie lucrări de anvergură, dar care au în vedere atât bicicliştii, cât şi pietonii, care sunt şi ei participanţi la trafic.

OZN-uri pe drumuri naţionale la preţuri „confidenţiale”

În Vâlcea, spre exemplu, pe drumurile naţionale / europene din judeţ s-au construit în această toamnă două sensuri giratorii „sub formă de OZN”, cum le-au catalogat participanţii la trafic, pe care unii le consideră kitsch-uri, în timp ce alţii se arată entuziasmaţi de „luminiţele” cu care au fost echipate. Astfel de lucrări au apărut în acest an şi la Drobeta – Turnu Severin, dar şi în Cluj – Napoca, spre exemplu. Unul dintre giratorii a fost construit la intrare în Defileul Oltului, pe DN 7, în Căciulata – Vâlcea, la intersecţia cu şoseaua de centură a staţiunii balneare Călimăneşti. DN 7 / E 81 este una dintre cele mai tranzitate şi în acelaşi timp periculoase artere rutiere din România, făcând legătura între Ardeal şi Oltenia, între est şi vest – de la Vama Nădlag şi până la Constanţa. Celălalt sens giratoriu a apărut tot pe un drum naţional DN 67 – care leagă două reşedinţe de judeţ: Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu. Giratoriul se află la intersecţia cu staţiunea Băile Govora. În legătură cu acesta, administraţia judeţeană a declarat că se roagă de doi ani de cei de la CNAIR pentru construirea lui. Mai mult, aceeaşi conducere se laudă şi cu lucrarea: „Aşa facem, promitem şi ne ţinem de cuvânt”, după cum reiese dintr-o filmare postată pe Facebook chiar de către preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, cel a cărui voce se aude pe fundal.