Splina este un organ situat in hipocondrul stang (partea superioara stanga a abdomenului), sub diafragm (muschiul care separa toracele de abdomen), intre stomac si rinichiul stang. Are dimensiunea unui pumn si o greutate de aproximativ 150 grame.
In mod normal, splina nu poate fi palpata, simtita, ea fiind situata sub peretele costal (intre coastele 9 si 12), insa in anumite afectiuni, acest organ se poate mari.
Gravitatea fenomenului depinde de marimea splinei (uneori, se poate palpa doar o extremitate a organului, alteori insa acesta poate ajunge la 1.000 de grame si se poate intinde pana in partea inferioara a abdomenului), de consistenta ei, dar si de maladia care a generat procesul patologic.
Iata cateva boli semnalate prin marirea splinei:
Afectiuni hematologice. Exista anumite boli hematologice in care hematiile prezinta anumite anomalii.
In aceste cazuri, hematiile anormale sunt identificate si distruse in numar mare in splina, in mod constant, ceea ce duce la marirea de volum a acesteia (splenomegalie), dar si la scaderea numarului de hematii circulante.
Asa se intampla in: sferocitoza (care este o boala ereditara, in care hematiile sunt mici, fragile si au forma sferica, nu discoidala, asa cum este normal), siclemie (maladie genetica in care hematiile sunt rigide si au forma de secera), ovalocitoza, talasemia (in care apar modificari ale structurii hemoglobinei, substanta care asigura transportul oxigenului in globulele rosii), anemia pernicioasa (produsa printr-un deficit de vitamina B12 in organism, in care hematiile sunt de dimensiuni foarte mari).
Mononucleoza infectioasa. Este o infectie produsa de virusul Epstein Barr si care se manifesta prin: febra, durere in gat, cefalee, marirea de volum a splinei si ganglionilor de la nivelul gatului si ai axilei, eruptie cutanata, oboseala, splina ramanand marita timp de mai multe saptamani. Endocardita bacteriana.
Este infectia endocardului, foita care captuseste inima, si se manifesta prin: febra prelungita, frisoane, oboseala, dispnee, modificari ale zgomotelor cardiace etc.
Septicemia. Este o stare grava, uneori fatala, in care germenii patrund si se inmultesc in sange, generand noi focare la distanta si putand duce la insuficienta organica multipla. Histoplasmoza. Este o infectie fungica, ce se manifesta prin marirea de volum a ficatului si a splinei, febra, pneumonie, pericardita (inflamatia foitei care acopera la exterior inima), meningita (inflamatia foitei care inveleste creierul si maduva).
Leptospiroza. Este o zoonoza, adica o boala transmisa de la animale la om (de exemplu, prin urina contaminata a sobolanilor, porcilor, bovinelor, cainilor, dar si a animalelor salbatice), care se manifesta prin afectarea plamanilor, ficatului, rinichiului, membranei meningeale, cu febra, tuse, icter, hepato-splenomegalie, dureri musculare, dureri de cap, scaderea volumului de urina si modificari ale acesteia, hipotensiune arteriala. Maladii imune.
Numeroase maladii imune se pot insoti de splenomegalie: lupusul, poliartrita reumatoida, sindromul Felty, anemia hemolitica autoimuna, sarcoidoza (in care apar multipli noduli inflamatori in diferite zone ale corpului, cum ar fi plamani, ganglioni, ochi, piele, creier, ficat, inima, glande endocrine).
Amiloidoza, boala Gaucher si boala Niemen Pick.
In alte cazuri, splina este marita prin depunerea unor substante anormale: amiloidoza (in care se depoziteaza o proteina anormala in inima, rinichi, ficat, splina, intestine, piele si vase de sange), boala Gaucher (prin acumularea unor substante lipide numite glucocerebrozide), boala Niemann Pick (prin acumulare de sfingomielina, o substanta tot de natura lipidica) etc.
Splenomegalia apare si in leucemii acute sau cronice, limfoame, boala Hodgkin, metastaze tumorale (frecvent de la un melanom). Ciroza.
Este un stadiu avansat al suferintei hepatice, in care se produce o modificare a arhitecturii complexe a ficatului, care afecteaza si dispozitia micilor vaselor de sange, impiedicand cursul normal al sangelui.
Anevrismul de artera splenica. Este o dilatatie care apare pe peretele vasului, cam la 1% din populatie, fiind mai frecventa la femei decat la barbati.
Depistarea sa este foarte importanta, deoarece la femeile insarcinate, in ultimul trimestru de sarcina, poate declansa o hemoragie devastatoare, punand in pericol viata mamei si a fatului.
Se manifesta prin dureri in partea stanga a abdomenului, splina marita, existenta unui suflu vascular la acest nivel, dar, de multe ori, este asimptomatic, fiind descoperit la o investigatie de rutina. Insuficienta cardiaca.
Din cauza bolii, inima nu mai are forta de a pompa sangele si acesta stagneaza, producand congestia tesuturilor, fenomen care se evidentiaza si la nivelul splinei.