Imaginile din acest clip dovedesc o data in plus cat de mult insala aparentele si cum ne lasam condusi de stereotipuri in viata.
In aceasta poveste este vorba despre un tanar, o fapta buna, facuta dezinteresat unui batran care totusi judeca lucrurile in pripa.
Tanarul nu era un cersetor ci insista de fapt sa-i inapoieze portmoneul…
Suntem tentaţi în permanenţă să judecăm oamenii după efectele rezultate în urma relaţiilor interumane, fără să luăm în considerare cauzele.
Suntem comozi câteodată, chiar superficiali, şi trebuie să recunoaştem că este foarte greu să demarezi o anchetă profesională pentru a putea afla „adevărul gol-goluţ” existent în cauzele care au generat efectele pozitive sau negative în plan familial, social, politic sau economic.
Efectele pot să fie de natură subiectivă, mai ales dacă acestea sunt contrafăcute pentru a servi anumite interese susţinute financiar în vederea câştigării unui capital electoral sau economic.
Zvonerii sunt cei care lansează în spaţiul public informaţii false, iar mare parte din public judecă informaţiile false şi le transformă în adevăruri false, fără să mai verifice cauzele care au generat zvonurile tendenţioase.
Celebrul proverb românesc „Nu tot ce zboară se mănâncă!” ar trebui să ne dea de gândit când urmărim informaţiile defăimătoare existente în efectele prezentate în spaţiul public prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă.
Există situaţii conflictuale în urma cărora rezultă efecte pozitive sau negative, intens mediatizate în spaţiul public.
De regulă, se pune accent pe efectele generatoare de „emoţii”, fără să ne mai intereseze cauzele care au generat efectele.
Imediat emitem concluzii pripite, în urma unor judecăţi de valoare superficiale şi-i etichetăm pe cei incriminaţi în public, poate pe nedrept.
Observaţi ? Am scris „poate”…pentru că trebuie să avem rezerve, să verificăm, atunci când Cineva ne furnizează informaţii verbale despre colegi, angajaţi, persoane publice etc., sau prin intermediul mijloacelor electronice.
Nici nu aşteptăm rezultatele anchetelor juridice, jurnalistice, psihologice, juridice sau de altă natură, motiv pentru care judecăm în necunoştinţă de cauză, cum se spune „după ureche”, sau emitem prejudecăţi.
Ulterior, după definitivarea anchetelor, când constatăm că nu am avut dreptate, începem „să dăm în colţuri”, ne cerem scuze public sau în presă, intervin alteori „procesele de conştiinţă”, dacă apar desigur, şi promitem că altădată o să fim mai prevăzători înainte de a-i judeca greşit pe cei din familie sau din alte domenii ale vieţii sociale, economice sau politice.
Aveţi dovezi, când îl acuzaţi pe semenul dv.? „A, nu, nu…doar am auzit…”. Păi, asta e judecata de valoare după care caracterizaţi oamenii?
Cred că un studiu atent al cauzelor care au generat anumite efecte negative este esenţial pentru regândirea unor strategii eficiente, dar şi de comportament în relaţiile interumane.
Dacă vom descoperi cauzele reale, care au condus la anumite situaţii nefaste pentru societate, atunci vom putea „corecta” deficienţele pentru a preveni efectele nedorite în societatea democratică românească.
Este adevărat că anchetele sunt epuizante, dar fără ele nu putem descoperi cauzele, care au generat dezastre economice, sociale, psihologice, juridice, politice sau economice.
În acest sens, cred că ar trebui înfiinţate instituţii de specialitate, cu compartimente distincte, care să studieze în permanenţă cauzele generatoare de efecte negative şi, de ce nu, pozitive.
La regândirea strategiilor, în urma studierii cauzelor, este nevoie şi de idei noi pentru prevenirea efectelor negative.
La japonezi, viteza de reacţie în implementarea unor idei noi este uimitoare, în urma căreia sunt regândite cu rapiditate noile strategii de lucru şi proceduri juridice.
La noi, o idee bună este de multe ori ignorată, pentru că avem prea puţini specialişti, care să o poată evalua şi implementa într-un timp foarte scurt în angrenajul bunei funcţionări a unui domeniu sau altul, existent la nivelul societăţii democratice.
Reamintesc cuvintele fizicianului Albert Einstein: “Un om deştept rezolvă o problemă, un om şi mai deştept o evită”.
