Dan Negru, în concediu, a vizitat locul unde spune că şi-a petrecut vacanţele copilăriei, publicând pe pagina lui de Facebook un clip video care înfățișează starae avansată de degradare a clădirilor istorice din Băile Herculane.
Comentariul lui Negru îi vizează pe cei pe care-i consideră vinovaţi de starea jalnică în care a ajuns staţiunea din judeţul Caraş-Severin.
“Cel mai mare jaf al turismului românesc s-a petrecut aici! Romanii au descoperit staţiunea asta, acum 2000 de ani. Era locul preferat al aristrocraţilor romani, senatorii romani veneau aici. Imperiul Austro-Ungar a ridicat şi mai mult staţiunea, pentru ca ai noştri să o doboare în doar 30 de ani.
Aşa arată Herculane acum, în august 2018. Culmea, cei care au îngăduit tot jaful ăsta, toată tâlhăria asta, apar în continuare la televizor, îi vezi prin ziare sunt bine mersi. Vacanţele de vară, din copilăria mea, le-am petrecut aici şi de asta…”, a scris Dan Negru pe pagina sa de Facebook.
Băile Herculane, una din cele mai vechi staţiuni balneare ale lumii, celebră pentru miraculoasele ape termale, a fost lăsată de izbelişte de guvernanţi după 1990. Din perla Banatului a ajuns o paragină şi abia acum, cu ajutorul fondurilor europene, încearcă să scoată capul la lumină.
În România, turismul balnear este exploatat foarte puţin faţă de uriaşul potenţial pe care îl are, deşi Organizaţia Mondială a Turismului România recunoaşte ţara noastră ca fiind statul european cu cele mai multe izvoare minerale. Practic, în România sunt concentrate circa o treime din izvoarele minerale ale Europei. Dacă ar fi explotate la adevărata lor capacitate, aceste izvoare minerale ar aduce evident venituri substanţiale la bugetul statului.
„Am fi sigur o ţară mult mai bogată, dar şi foarte inteligentă, dacă am reuşi să exploatăm în stil creativ şi pentru sănătatea oamenilor aceste izvoare miraculoase, răspândite pe toată suprafaţa ţării. România ar putea să trăiască din turismul balnear foarte, foarte bine”, a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România, prezent la o conferinţă naţională la Băile Herculane.
Staţiunea Băile Herculane putea fi o mină de aur pentru economia judeţului Caraş Severin, dar după 1990 s-a transformat încet-încet într-o ruină. Cei care au investit aici în ultimii ani se zbat acum să refacă imaginea acestei celebre staţiuni, cu o istorie de peste 2000 de ani.
Se pare că şi strămoşii noştrii dacii au folosit aceste izvoare miraculoase, dar nu există dovezi care să ateste acest lucru. Cert este că urme de locuire umană s-au găsit în Peştera de la Grota Haiducilor încă de la sfârşitul paleoliticului. Legenda spune că romanii au descoperit izvoarele termale cu ajutorul cailor. „La Castrul Praetorium de la Mehadia, Cohorta a III-a Delmatarum şi-a cantonat trupele şi au lăsat caii liberi pe Valea Cernei.
Caii, plini de răni şi de boli, veniţi după îndelungi războaie şi campanii, s-au îmbăiat instinctiv în apa primului izvor termal care este Izvorul Venera. După un timp soldaţii au văzut că aceste animale s-au refăcut, mai ales că apa acestui izvor a fost foarte eficientă pentru scabie. Au raportat superiorilor şi atunci administraţia romană a decis să întemeieze aici, pe Valea Cernei, o staţiune devenită în scurt timp faimoasă în toate colţurile Imperiului roman”, spune muzeograful Dorin Bălteanu, autorul lucrării „Herculane – Arc peste timp. Turism şi Istorie la Băile Herculane”.
Certificarea documentară a staţiunii datează din anul 153 d.Hr, când se pare că era într-o plină perioadă de înflorire, ceea ce înseamnă că a fost întemeiată înainte de această dată. Şi există mai multe ipoteze ale specialiştilor care susţin că însăşi Împăratul Traian ar fi ctitorul acestei staţiuni, monezile cu chipul acestuia descoperite pe raza staţiunii ducând la această supoziţie. În scurt timp staţiunea a devenit faimoasă şi a început să fie vizitată atât de oameni simpli veniţi la tratament şi relaxare, cât şi de importante personalităţi politice, printre care Împăratul Marcus Aurelius Antonius, care în anul 214, însoţit de mama sa, Iulia Domna, a venit şi a vizitat aceste miraculoase băi termale. Au rămas o serie de pietre de altar care vorbesc despre eficienţa tratamentului balnear aici la Băile Herculane.
Istoria modernă a staţiunii începe după 1718 (Pacea de la Passarovitz), în cadrul Imperiului Austriac. Din 1736 începe reconstrucţia şi modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănăţeni construind aici majoritatea edificiilor din staţiune, care poartă amprenta stilului baroc de factură austriacă. Generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea împăratului Carol al VI-lea, reclădeşte băile şi menţionează existenţa termelor lui Hercules, Higeea şi Esculap. De-a lungul timpului staţiunea a fost vizitată de mari personalităţi, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I şi împărăteasa Carolina şi de celebrul cuplu imperial Franz Iosef şi Elisabeta (Sissi de Austria).
