Ursul panda din imagini se pare ca il indrageste atat de mult pe unul dintre ingrijitori incat nu este dispus sa il lase sa plece prea curand de langa el.
Chiar daca barbatul se preface a fi indiferent in fata atitudinii posesive a simpaticului urs, animalul nu are de gand sa se indeparteze de el, ci din contra face tot ce este posibil pentru a-i intra in gratii.
Cu un inepuizabil chef de joaca, ursul panda apeleaza la dragalasenia sa pentru a-l face pe ingrijitor sa ii ofere atentia pe care o cere cu atata insistenta.
La un moment dat el se strecoara printre picioarele barbatului, fiind la un pas sa il darame. Ce este cu adevarat important abia acum urmeaza!
Dupa indelungi eforturi de a-l atrage pe ingrijitor in joaca sa, in sfarsit acest lucru ii reuseste.
Lasandu-se induplecat de comportamentul haiosului panda, barbatul intra in jocul sau si ii ofera rasfatul mult dorit.
Abia acum el poate sa plece de langa pufosul animal, care este multumit ca s-a bucurat de atentia pe care o cerea cu indarjire.
Comportamentul acestui panda aduce multe zambete pe fetele tuturor celor care il urmaresc!
A fost o vreme când acest ursuleț simpatic trăia liniștit în multe regiuni întinse din sudul și estul Chinei.
Cu timpul, oamenii s-au înmulțit și răspândit, au distrus păduri și ocupat zone tot mai vaste și atunci panda și-a pierdut teritoriile pe care cândva le stăpânea singur.
Astăzi, se poate vedea în special în provincia Sichuan, dar și în cele învecinate, Shaanxi and Gansu.
Unele zone sunt amenajate ca rezervații naturale, însă cei mai mulți se găsesc în sălbăticie, în munții Min și Qin, uneori chiar la altitudini de peste 4000 de metri.
Pentru că nu le place frigul excesiv, iarna coboară în văi, unde temperaturile sunt mai blânde.
Panda, ursul panda, panda uriaș sau ursul de bambus. Numele de panda uriaș i-a fost dat pentru a-l distinge de panda roșu, cu care de altfel nu are legătură.
În vechile cărți chinezești, apare menționat numele mo, atribuit unei vietăți ce se crede că era panda. În cel mai vechi dicționar chinezesc cunoscut azi, Erya, mo este descris ca “leopardul alb”.
Numele panda este derivat din franceză. Explicație este că primul vestic care a văzut un ursuleț panda a fost un misionar, în anul 1850.
El este cel care l-a “prezentat” lumii. Localnicii îl numeau în nepaleză nigalya-ponya, ceea ce înseamnă mâncător de bambus.
MUGURII DE BAMBUS. Nu doar oamenii mănâncă muguri de bambus.
Deși strămoșii lor au fost carnivori, de-a lungul timpul bambusul a devenit hrana preferată a urșilor panda (cu toate că au păstrat și din caracteristicile strămoșilor; atunci când au ocazia, mănâncă și animale mai mici).
Într-o singură zi, un adult poate consuma 40 de kilograme de muguri de bambus sau 20 de kilograme de frunze.
Pentru că bambusul nu îi furnizează prea multă energie, se mișcă încet și nu este activ.
100 DE GRAME. Atât cântărește de obicei un ursuleț panda nou-născut. Uneori, chiar și 75. De obicei, este născut un singur ursuleț.
Dacă sunt doi, născuți în libertate (nu în grădini zoologice sau rezervații), unul din ei are mici șanse de supraviețuire, este abandonat, fiindcă mama lor nu poate să aibă grijă de amândoi (numai ea are grijă de pui).
De la un an și jumătate, puii sunt independenți, încep să se descurce singuri.
La maturitate, ele cântăresc în jur de 85 de kilograme, iar ei pot ajunge și la 120.