Anamaria Vasile

Nalba de gradina. Indicatii terapeutice si moduri de utilizare

Nalba de gradina (Malva glabra, Malva silvestris, Malva neglecta) este o planta ierbacee care creste Ia marginea padurilor, drumurilor, cailor ferate, in apropierea apelor curgatoare sau baltilor, in santuri, zavoaie, pasuni, terenuri parasite, umede si bogate in azot, pe ziduri vechi, de Ia campie pana Ia altitudinea de 1.300 m.

De la aceasta planta se folosesc in scop terapeutic florile si frunzele. Recoltarea se face inainte si in timpul infloririi (lunile iunie-octombrie).

Frunzele fara petiol se taie in faza cand au diametrul peste 12 cm, iar florile se recolteaza fara peduncul, pe timp insorit si uscat, la intervale de 1-2 zile, pe masura ce se deschid bobocii.

Uscarea naturala se realizeaza la umbra, in straturi subtiri, in poduri sau soproane si artificial la 25-35°C.

Compozitie chimica: substante mucilaginoase (8-15%), pectine, glucide; taninuri, flavonoizi, pigmenti antocianici, malvina, malvidol; acizi organici; vitamine (A, B, C, E); saruri minerale (potasiu, calciu, sodiu si magneziu).

Proprietati terapeutice: expectorante, emoliente, pectorale, secretolitice, antitusive; diuretice, sedative, usor laxative, behenice, slab astringente: antiinflamatoare.

Indicatii terapeutice: afectiuni bronho-pulmonare, dureri in piept si gat, amigdalite, traheite, laringite, bronsite, tuse, guturai, astm, naduseala, catar bronsic, pneumoflie, tuberculoza; tulburari gastro-intestinale, enterite, colite spasmatice, constipatie, hemoroizi, crize de colon iritabil; afectiuni ale caior urinare, infectii renale, leucoree, vaginita, nefrita, cistita, pielita, uretrita, metrita, hemoragii uterine, prostatita; inftamatii buco-faringiene si oculare, abcese dentare; nervozitate; celulita; afectiuni dermatologice: ulceratii ale pielii, rani superficiale, eczeme, furuncule.

Moduri de utilizare interna: 1.

Infuzie din 1 lingura de frunze si flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi, prin inghitituri rare, cu efecte de fluidificare a secretiilor pulmonare in bronsite, laringite, tuse, dureri de piept si naduseli.

2. lnfuzie din 15-20 g de frunze si flori uscate la 1 litru de apa clocotita sau lapte dulce; se infuzeaza 10 minute acoperit, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri caldute in cazuri de nervozitate si obezitate.

3. Decoct din amestec de nalba, urzica si patrunjel de camp, din care se beau 3 ceaiuri pe zi in caz de ascita.

4. Macerat la rece din 1 lingura de herba uscata la 250 ml de apa rece; se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa la macerat peste noapte.

In dimineata urmatoare se incalzeste usor, se strecoara, se indulceste si se bea, treptat, in cursul unei zile, avand actiuni in tulburari gastro-intestinale, hemoragii interne sau tulburari ale cailor renale. Ceaiul se poate amesteca cu lapte dulce, pentru calmarea durerilor de rinichi.

5. Sirop cu amestec din 100 g de flori uscate, 100 g de zahar si 100 ml de apa; se iau 5-6 linguri pe zi, cu efecte in raceala bronhiilor si a rinichilor sau ca pansament a mucoaselor stomacale si intestinale. 6. Frunze proaspete amestecate in salate cu actiune favorabila in constipatie.

Utilizare externa:

7. Gargara cu decoct (20-25 g plante uscate la 1 litru de apa) cu amestec din frunze de nalba + flori de museteI + capsule de mac, avand efecte in amigdalite, stomatite, aftoze si abcese dentare.

8. Gargara in cancer de laringe insotit de afonie (lipsa vocii): 1 lingura de flori si frunze uscate de nalba se maruntesc, se tin peste noapte in 250 ml de apa rece, iar dimineata se strecoara, se incalzeste usor si se face gargara.

Materia ramasa prin strecurare se amesteca cu faina de orz si se aplica sub forma de compresa in regiunea gatului.

9. Comprese cu infuzie calduta aplicata in inflamatiile mucoaselor bucale si oculare sau tinute 10-15 minute pe tenul uscat, ridat si cu cuperoza.

10. Cataplasma din frunze oparite puse pe panza si aplicate noaptea pe piept sau pe rani deschise, ulceratii, eczeme zemuinde, abcese, arsuri, furuncule, umflaturi de picioare dupa flebite si fracturi, avand efecte emoliente, calmante si antiinflamatoare.

11. Spalaturi cu infuzie de nalba in afectiuni genitale.

12. Bai cu decoct la rece dintr-un pumn mare de frunze de nalba si patlagina; se lasa sa macereze peste noapte intr-o galeata cu 5 litri de apa rece.

Dimineata se incalzeste usor si se fac bai de maini, picioare sau generale, avand efecte vindicative in furuncule, fracturi de oase, luxatii ale articulatiilor si picioare umflate prin suprasolicitare.

13. Pulbere din frunze de nalba amestecate cu frunze de salcie si aplicate pe rani, pentru a favoriza cicatrizarea.