Ne plac ciorba de fasole uscată, iahnia de fasole şi fasolea bătută, dar alegem de multe ori să nu preparăm aceste feluri de mâncare pentru că procesul de fierbere al boabelor de fasole este unul prea lung.
Mai mult decât atât, dacă nu este gătită corespunzător, fasolea poate cauza intoxicaţii alimentare destul de severe, întrucât conţine o toxină numită fitohemaglutinină.
Iată cum se pregăteşte şi se fierbe corect fasolea, pentru a evita orice fel de probleme medicale.
Pasul 1 – Alege boabele de fasole uscată, aruncă pietricelele, boabele stricate sau seminţele.
Pasul 2 – Spală fasolea de 3 – 4 ori cu apă rece, după care (pasul cel mai important) lasă fasolea într-un vas cu apă pentru 4 ore la umflat.
Pasul 3 – După cele 4 ore, aruncă apa în care a stat fasolea, mai spală boabele de 2 ori şi pregăteşte-le pentru fiert.
Pasul 4 – În apa în care fierbi fasolea trebuie să adaugi o linguriţă de zahăr, un cartof sau o lingură de inox pe fundul cratiţei, dar nicidecum sare. Lasă fasolea să fiarbă pentru 30 de minute, după care adaugă o lingură de bicarbonat, opreşte pentru 2 minute focul, strecoară boabele şi pune-le din nou la fiert în apă curată.
Pasul 5 – Mai lasă fasolea să fiarbă 15 minute în apa nouă, după care o poţi folosi pentru orice fel de preparat doreşti.
Atenţie! În cazul în care nu respecţi paşii de mai sus, există şanse mari să laşi fasolea să fiarbă şi până la 4 ore, iar unele boabe să fie în continuare tari.
Cele mai multe reţete recomandă înmuierea boabelor de fasole în apă, peste noapte. O altă metodă este să pui boabele în apa clocotită şi să le ţii la înmuiat timp de o oră. Ambele metode vor avea ca rezultat boabe de fasole mai bine fierte, gătite într-un timp mai scurt cu 45 de minute.
Tot de apa în care fierbeţi fasolea ţin şi trucurile menite să elimine pe cât posibil efectul supărător asupra digestiei. Fasolea şi-a dobândit notorietatea de aliment care balonează şi provoacă gaze.
Nutriţioniştii spun că prezenţa unor inhibitori ai enzimelor, bacteriile şi fermentaţia sunt elementele care duc la apariţia flatulenţei în urma consumului de fasole.
Fasolea conţine inhibitori ai tripsinei, o enzimă secretată de pancreas, care interferează cu acţiunea acesteia. Rolul acestei enzime este acela de a rupe legăturile peptidice din proteine, în special cele asociate cu aminoacizii, arginina şi lizina.
Fasolea mai conţine şi carbohidraţi greu de descompus, cunoscuţi sub numele de oligozaharide, care conţin două până la opt zaharide legate împreună.
Carbohidraţii cu mai mult de opt legături sunt numiţi polizaharide iar legăturile lor chimice nu pot fi rupte de către enzimele din stomac sau din intestinul subţire. În schimb, acest lucru este realizat de către bacteriile intestinale din colon.
”Primul truc pentru a evita balonarea constă în a fierbe apa şi, aşa clocotită, o vom turna peste fasolea uscată. O vom lăsa circa o oră, după care vom începe procesul de fierbere a boabelor de fasole. La fiecare 30 de minute îi vom schimba apa în care a fiert.
În momentul în care fasolea a fiert îndeajuns pentru noi, vom scurge apa şi vom folosi multe vegetale la gătirea ei, precum ceapă, ardei, morcov. E bine de ştiut că fasolea, de obicei, pentru a nu produce gaze intestinale, trebuie consumată cu vegetale. Vegetalele vor avea un efect digestiv foarte bun!”, spune Chef Cristi Dobre (foto jos), un experimentat bucătar buzoian.
